La România TV, liderul PRM a spus despre barbaria suporterilor unguri: „Aceşti sălbatici trebuie băgaţi în cămaşă de forţă. Ungurii numai de frică ştiu!“

in Lecturi la lumina ceaiului

Sfidarea Constituţiei României – cheia de boltă

a revizioniştilor unguri (2)

 

Doi ziarişti de la „Adevărul“, Sebastian Zachmann şi Alina Boghiceanu, în numărul din 11 septembrie 2014, în pag. 12, publică articolul intitulat „Autonomia Ţinutului Secuiesc încalcă toate cotloanele Constituţiei“; cu subtitlul „Ambiţie(:) Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, lansat în dezbatere publică de UDMR, sfidează, pur şi simplu, Legea Fundamentală a României. Politicienii maghiari susţin că legea (proiectul? – n.m.) poate fi adoptată fără să se schimbe actuala Constituţie“. Articolul este critic şi demascator, nesubliniind, însă, tendinţa revizionistă, care iese izbitor în evidenţă, trăsătură caracteristică a politicii ungurilor autohtoni şi a celora de peste graniţă. Deranjează la lectură şi cuvîntul „cotton“. Nu fiindcă vine din maghiarul „katlan“, ci pentru că nu e potrivit în contextul dat. În limba română acest substantiv are sinonimele: colţ, ungher, cot şi firidă, ocniţă, ascunziş (după Gh. Bulgăr). Deci, foarte potrivită ar fi fost sintagma „încalcă toate articolele Constituţiei“, nu „cotloane“. Totuşi, autorii sesizează corect, ceea ce, în revista „România Mare“, s-a arătat cu vreo 2 ani înainte, anume că revizioniştii unguri introduc în Geografia României două noţiuni inexistente în Constituţia ţării: „ţinut“ şi „regiune“, noţiuni geografice care s-ar înscrie în organizarea administrativă a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Încearcînd să justifice introducerea acestor noţiuni ziariştilor de la „Adevărul“, deputatul Marton Arpad, membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, afirmă: „Actuala Constituţie nu interzice existenţa regiunilor ca unităţi administrativ-teritoriale. Ar fi mai bine dacă am avea o Constituţie care ar clarifica ce fel de regiuni să avem, ce atribuţii să aibă“. Desigur, Marton Arpad nu se dezice de colegii lui revizionişti, pentru că visează la ceea ce au clamat, cu insistenţă, liderii UDMR, cu 1 an în urmă: trecerea la organizarea administrativă a României pe regiuni. Vor ca judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să formeze o regiune, în plus adăugîndu-se şi ce s-ar mai putea rupe din teritoriile judeţelor învecinate. Amintim numai faptul că, nu demult, în timpul nopţii, elemente iredentist-revanşarde mutau bornele de hotar dintre judeţele Harghita şi Bacău, mult în interiorul celui de-al doilea judeţ. Ba chiar mai mult, tot pe timp de noapte, la intrarea în două judeţe menţionate mai sus, fără Bacău şi Mureş, lideri udemerişti, parlamenari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene au decis să se monteze indicatoare mari, tot sub protecţia întunericului, care să avertizeze călătorii că pătrund în Ţinutul Secuiesc. Denumirea ţinutului era scrisă, cu litere de-o şchioapă, în 3 limbi: maghiară, engleză şi, mai mărunt, la urmă, în română. Revizioniştii unguri fac ce vor în România. Să ne mai amintim, totuşi, de gestul de batjocură la adresa unui sfînt simbol al românilor, săvîrşit de Csibi Barna: spînzurarea unei păpuşi cu chipul lui Avram Iancu, în piaţa publică. Făptaşul, însă, se plimbă liber prin Ucraina.

Legea Fundamentală a Statului Român care îi irită pe autorii şi susţinătorii proiectului de autonomie, i-a determinat pe liderii UDMR să comenteze ironic articolele din Constituţie, în prezenţa aceloraşi ziarişti, de la „Adevărul“: „Constituţia ar trebui să se transforme în Cartea interminabilă a lucrurilor interzise“, afirmă deputatul Marton Arpad, membru al Parlamentului României. Dacă atitudinea duşmănoasă a revizioniştilor unguri s-ar rezuma numai la ironii, poate că lucrurile nu ar fi atît de grave. Dar aşa cum sînt formulate ideile şi planurile ungurilor în numitul proiect de autonomie, constatăm că o parte importantă din patrimoniul României este trecută, peste noapte, unui ţinut aparţinînd aceluiaşi Stat. Am arătat în articolele precedente, publicate în revista „România Mare“, în ce constă patrimoniul Statului Român şi ce vor ungurii să facă cu el, motiv pentru care ne vom opri asupra unui alt paragraf din proiectul de autonomie al revizioniştilor unguri.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI