Lăcaşul din inima României

in Pagină creştină

La kilometrul Zero al Capitalei ţării noastre se află, de mai bine de trei veacuri, un simbol al ortodoxiei româneşti. Pentru mine, din tinereţe încă, statuia Brâncoveanului a lui Oscar Han, cu întreaga istorie pe care o evoca, îmi atrăgea paşii spre lăcaşul care avea aspectul uşor goticizat dat de restaurarea lui Vilacrosse din timpul domniei lui Bibescu Vodă. S-a întîmplat ca prin anii ’80 ai veacului trecut, cînd printr-o minune dumnezeiască furia demolatoare a epocii a evitat, in extremis, ctitoria din 1707 a lui Constantin Vodă, să particip la găsirea soluţiilor de restaurare autentică, alături de venerabilul arhitect Ştefan Balş şi de colega sa de generaţie şi de meserie, brava Henrieta Delavrancea Gibory. Între timp, un studiu al meu despre „Apocalipsă“ plecase de la momentul astrucării trupului martirizat al ctitorului, prin grija doamnei Maria Brâncoveanu, în iulie 1720, şi paşii mă aduceau din nou, adesea, în lăcaşul ce se restaura. Nu visam, mărturisesc, să văd biserica în haina de azi, zugrăvită cu un iconostas splendid, cu sfintele moaşte şi odoare împodobindu-i spaţiul. În vara anului 2014, m-am bucurat să văd că aici, prin grija părintelui Emil Nedelea Cărămizaru, a fost epicentrul comemorării neamului brâncovenesc… În mijlocul Bucureştilor, în inima României, biserica-necropolă a „prinţului aurului“ a devenit un veritabil reper…

Academician

Răzvan Theodorescu

COMENTARII DE LA CITITORI