Leopoldina Bălănuţă

in Mîndri cã sîntem români

Leopoldina Bălănuţă (n. 10 decembrie 1934, Păuleşti, judeţul Vrancea – d. 15 octombrie 1998, Bucureşti) a fost o actriţă de teatru, film, voce şi televiziune. A fost căsătorită cu actorul Mitică Popescu. A absolvit în 1957 Institutul de artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti, la clasa Mariettei Sadova şi a lui Marcel Anghelescu. A debutat la Bucureşti, în regia lui Ion Cojar, jucînd-o pe Velea din „Prima întîlnire”, de Tatiana Sîtina. Ultimul ei rol a fost cel din „O batistă în Dunăre“, de D.R. Popescu, la Teatrul Naţional, montat de acelaşi regizor. A avut roluri memorabile în „Vassa Jeleznova“ şi „Mama“ de Maxim Gorki, „Anna Karenina“, de Lev Tolstoi, „Doi pe un balansoar“ de William Gibson. A fost distribuită şi în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră“ (1972), „Dincolo de pod“ (1975), „Ion, blestemul pămîntului, blestemul iubirii“ (1979), „Clipa“ (1979), „Bietul Ioanide“ (1979), „Năpasta“ (1982) etc. Leopoldina Bălănuţă a fost una din cele mai importante actriţe care a practicat spectacolul de poezie şi care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de şcolile lui Constantin Nottara şi Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuţă a dat un regal de muzică şi poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul „O întîmplare a fiinţei“ din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Magda Isanos, Nicolae Labiş şi Nichita Stănescu. Nicicînd, versurile lui Nichita Stănescu, de exemplu, nu au fost mai limpezi şi mai bine descifrate decît în rostirea ei. L-a iubit la fel de mult pe Eminescu, dar a fost foarte aproape, îndeosebi de poeţii contemporani care pledează pentru frumos şi adevăr. Leopoldina Bălănuţă a fost fiică de preot.

COMENTARII DE LA CITITORI