Numarul curent editia digitalaAbonament editia tiparita (livrare in Romania)

• Fondată în 1990 de Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu •

Liderul PRM a acordat un amplu interviu pentru Agerpres:

in Lecturi la lumina ceaiului

„Trebuie să fiu din nou în Parlamentul European pentru a se face auzită vocea românilor simpli“

Europarlamentarul român Corneliu Vadim Tudor (PRM) consideră că prezenţa sa în Parlamentul European, pentru un nou mandat, este necesară pentru a reprezenta românii simpli, pentru a le face auzite nemulţumirile referitoare la ceea ce se întîmplă în România şi în lume. Într-un interviu acordat Agerpres, Corneliu Vadim Tudor apreciază că formaţiunea sa mizează pe obţinerea a cel puţin 5 mandate de eurodeputat în urma scrutinului european din 25 mai.

AGERPRES: Candidaţi pentru un nou mandat de europarlamentar. Ce mesaj le veţi transmite alegătorilor în campania electorală şi care sînt priorităţile dvs. pentru un viitor mandat?

Corneliu Vadim Tudor: Trebuie să fiu din nou în PE pentru a face auzită şi vocea românilor simpli, vocea românilor care sînt nemulţumiţi de ceea ce se întîmplă nu numai în ţara lor, ci şi în lume, în general. Românii să se prezinte la urne, să voteze cu singura forţă care n-a fost nici o zi la guvernare de 23 ani. Dar vom veni, pentru că se repetă anul 2000, an de gravă criză internă şi internaţională. În noiembrie 2000, PRM a obţinut la alegerile parlamentare peste 21% şi eu am intrat în finala prezidenţială. Acum se trage la indigo situaţia explozivă din anul 2000. N-au cum să ne împiedice. Priorităţile se ivesc pe parcurs. Apărarea este o prioritate. Cred în Europa. Eu am contribuit decisiv la aderarea Românei la UE, nu numai prin semnarea tuturor declaraţiilor şi documentelor necesare consensului politic. Dar eu le-am şi scris, începînd din septembrie 1995. Scrisoarea de la Snagov este scrisă de mine (…).

AGERPRES: Aţi fost admis în cursa pentru europarlamentare pe ultima sută de metri…

Corneliu Vadim Tudor: Ca dovadă că deranjez foarte tare e că s-a dorit să fiu oprit în amonte, să nu se mai complice cu furtul la urne şi la calculator şi să nu mă lase deloc să candidez, pe nişte chestiuni de un ridicol de neimaginat. Nu credeam că vor coborî pînă aici, că ne-au lipsit 168 de semnături, nu de voturi, cînd de fapt aveam cu 200 peste 200.000 de semnături necesare. Dar nu ascund că ne-a creat un anumit prejudiciu la strîngerea listelor de semnături, pentru că gaşca lui Funar a pretins că strînge semnături pentru Vadim Tudor. Se ducea la oameni simpli prin sate, comune, cartiere mărginaşe.

Păi daţi voturi, daţi semnături să participe domnul Vadim. Mi-au zis oamenii din teritoriu. Şi în felul ăsta, în loc să avem o singură listă cu 400.000 de semnături, am avut două (cu cîte 200.000 de semnături – n.r.). A fost un handicap, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, l-am depăşit. Dacă cei de la BEC erau corecţi şi nu se grăbeau la ordin politic, eram admişi imediat. Listele astea sînt. Am depus 225.000 de semnături. Cinci judecători de la BEC au influenţat negativ votul şi ne-au dat listele înapoi că nu sînt bune. Iată două fraude grave ale acestora. Scorul a fost foarte strîns. A fost de 7 la 6 împotriva noastră.

Toate cele 6 partide au votat pentru noi, pentru că ştiu şi ele din ciclurile electorale anterioare că atunci cînd se lucrează cu masse mari de oameni, sute de mii, sînt erori inevitabile. Dacă ei socoteau cu atenţie acele liste vedeau că s-a depăşit cu mult lista necesară de semnături. Dar s-au grăbit. Partidele au votat pentru noi, dar 5 judecători în bloc au făcut pasul la ofsaid, ceea ce arată un ordin politic, şi 2 reprezentanţi de la Autoritatea Electorală Permanentă. A doua fraudă: în ziua de 26 martie noi am depus, în ultima zi, la orele 12 (dosarele – n.r.). Pînă la orele 24, cînd a funcţionat BEC, aveau timp suficient să ne spună unde sînt erorile respective, sau măcar un eşantion de erori. Cum au spus altora. În 26 martie au venit patru-cinci oameni de la BEC şi au luat dosarele cu semnături la mînă, vreo 45 de minute. Au avut 11 ore la dispoziţie.

Nu au vrut. Intenţionat. Ne-au spus după o săptămînă, să ne pună în faţa faptului împlinit. BEC e principalul vinovat şi al doilea vinovat a fost Tribunalul Bucureşti, care a socotit listele, dar i-au ieşit cu 168 de semnături mai puţin. Le-au ieşit 199.832 de semnături. Parcă sîntem într-un film cu proşti. Noroc cu cei de la Curtea de Apel, care au văzut că aveam 23 de semnături mai mult. De fapt, aveam cu 200 de semnături mai mult.

AGERPRES: Această stare de fapt reprezintă un atu sau un dezavantaj?

Corneliu Vadim Tudor: Pînă la urmă, este un atu, pentru că populaţia aproape în toate timpurile şi în toate zonele lumii a simpatizat cu cei nedreptăţiţi, cu victimele. Ori starea asta de tensiune s-a răsfrînt asupra mea, în sensul că nu mai dormeam noaptea. Aveam o mîhnire sufletească. Şi în familie. Sînt la al nu ştiu cîtelea ciclu electoral. Cum adică, ce, eu fur, falsific liste? Am băgat PRM, creat de mine din nimic, l-am băgat de patru ori în Parlamentul Românei şi o dată în Parlamentul European. Şi deodată sînt eliminat înainte de începerea competiţiei. Şi o să facă actuala clasă politică din PE un fel de harem al sultanului Soliman Magnificul – neveste, amante ş.a. Am şi eu un frate general. Am refuzat categoric să candidăm împreună. Eu nu înţeleg politica aşa.

AGERPRES: Credeţi că problemele create în partid vor afecta scorul electoral al PRM?

Corneliu Vadim Tudor: Nu. În ziarul „Tricolorul”, care are 8.000 de vizitatori zilnici, am publicat un sondaj de opinie. PRM e pe locul doi, cu 14%, şi tendinţa e de creştere. Nu mai vorbim de diversiunea (…) lui Gheorghe Funar (…). Eu sînt vechi ziarist în presa centrală, am tipărit 40 de volume, sînt tradus în 12 limbi, am cunoscut cei mai mari oameni ai Planetei, de la Nelson Mandela la Regele Spaniei, dar nu-mi imaginam că paranoia poate lua o asemenea formă. (…)

AGERPRES: Pe cîte mandate mizează PRM la europarlamentarele din mai?

Corneliu Vadim Tudor: Eu cred că, dacă alegerile vor fi corecte, noi vom avea cel puţin 5 mandate. La 14% ar însemna 6-7 mandate. (…)

AGERPRES: După un mandat în Parlamentul European, care aţi spune că sînt, în ordinea importanţei, criteriile după care poate fi evaluată activitatea unui eurodeputat?

Corneliu Vadim Tudor: Prestaţia lui propriu-zisă. Autoritatea morală şi politică pe care o degajă. Ce Dumnezeu, tot Parlamentul European mă ştie pe mine, măcar pentru faptul că am fost finalistul alegerilor prezidenţiale din anul 2000. Aşa ceva nu se uită. Sînt atîţia lorzi ai Marii Britanii, nu mai vorbim de colegul meu Jean-Marie Le Pen şi de fiica lui. Noi, anumite vîrfuri de genul ăsta, care au ţinut capul de afiş în ultimii 15-20 de ani, ne cunoaştem. Atuul meu e numele meu, cărţile mele în engleză, franceză, italiană, germană, spaniolă. Sînt în toate bibliotecile mari ale lumii.

Eu nu pot să vorbesc despre alţii. Sînt anonimi. Aleargă şi ei cu un dosar şi un maldăr de hîrtii de colo pînă colo. Eu am notorietatea mea, independentă de funcţia politică. Aşa cum o avea şi (…) Gigi Becali. Cine n-a auzit de Steaua Bucureşti, fostă campioană a Europei? Şi acum mă întreabă colegii: Cum? Nici acum nu a ieşit din închisoare patronul echipei Steaua Bucureşti? În primul rînd, trebuie să reprezinţi ceva prin tine însuţi. Dacă nu reprezinţi nimic, decît faptul că ai cotizat la partid o mare sumă de bani, mai bine te duci la culcare, că păcăleşti lumea. N-am să dau nume. Mi-e milă de ei. Dar lor nu le e milă de amărîta asta de ţară. Nu au ridicat problemele mari ale ţării acolo (în PE – n.r.). Eu le-am ridicat. Mi-a venit rîndul la cuvînt mai rar decît lor, întrucît, fiind independent, nu am beneficiat de timpul de microfon pe care îl au cei de la PPE, de la ALDE, de la socialişti. Cam o dată la 3 luni puteam vorbi, dar tot am vorbit de 31 de ori.

AGERPRES: Care consideraţi că sînt principalele dvs. realizări în acest mandat şi ce aţi trece la capitolul nereuşite?

Corneliu Vadim Tudor: Sînt un om nemulţumit de propriile realizări, de prestaţia mea, pentru că sînt un perfecţionist. Dar în privinţa celor 5 ani în Parlamentul European, am motive de satisfacţie chiar şi numai pentru faptul că am fost singurul om din delegaţia României care a ţinut piept revizionismului unguresc. În urmă cu doi-trei ani, cînd Laszlo Tökeş a fost propus de către Ungaria să fie vicepreşedinte al PE, nimeni nu a suflat o vorbă, în afară de mine. (…) Am spus că este pentru prima oară cînd îmi este ruşine că sînt în PE, care propune o astfel de anomalie (…) politică.

Acest individ îşi permite să nege Tratatele de Pace semnate după primul şi al II-lea război mondial. S-a creat o mare tulburare atunci, nu s-a mai supus la vot, s-au blocat şi consolele de vot şi abia a doua zi, prin acord tacit, a fost impus în acea funcţie. Dar n-a rezistat mult. Impresia generală era făcută. Bătălia împotriva cianurilor la Roşia Montană eu am iniţiat-o. Am ţinut un discurs fulminant şi am influenţat decisiv votul. Pe lîngă cele 31 de discursuri adevărate pe care le-am rostit, nu chestiuni procedurale minore, am tipărit 9 volume sub egida PE, de propagandă pentru UE şi de prezentare a realităţilor României. Am semnat sute de declaraţii şi sute de rezoluţii. Monica Macovei se laudă că a avut 40 de rapoarte. Nu i le-a băgat nimeni în seamă.

Ce rapoarte? Să le arate. Eu arăt munca mea. Un raft de bibliotecă am scris în aceşti ani, cărţi apărute, repet, sub egida PE. Rapoartele lor vin şi trec. Sînt chestiuni procedurale, metodologice, nu au aproape nici o valoare. Nu mi-am propus nişte chestiuni fantasmagorice, nu mi-am propus ceva deosebit. Am vrut să se facă auzită vocea românilor. Am rostit discursuri împotriva uciderii cîinilor, dar şi cu privire la problemele legate de exploatarea cu cianuri, desfiinţarea echipei de fotbal Politehnica Timişoara, oaia neagră care e justiţia din România. Toate astea eu le-am spus. Nu mai vorbim de sondajele mincinoase, de fraudarea alegerilor.

La nereuşite, sigur, era loc de mai bine. Dar, de pildă, nu mi-am propus să intru într-un grup politic şi pe urmă să fiu respins, după care să sufăr. Eu am dimensiunea propriei mele valori şi nu mă întind mai mult decît mi-e plapuma. Ceea ce mi-am propus să fac, am făcut. Am ajutat mulţi români din Franţa şi din Germania, pentru că, aproape în fiecare zi, după-amiază, după vot, noi traversăm Rinul, mergem la Heidelberg, mergem la Offenburg, la Karlsruhe, la Baden-Baden, şi acolo sînt multe comunităţi de români şi am preluat multe dosare şi memorii ale lor. Nu mai amintim de audienţele pe care le-am acordat în birourile mele, în Bruxelles şi în Strasbourg.

AGERPRES: Care este cea mai mare problemă cu care v-aţi confruntat în timpul acestui mandat în Parlamentul European?

Corneliu Vadim Tudor: Lipsa banilor. Noi avem o leafă de circa 6.200 de euro şi nişte fonduri pentru birourile parlamentare. Pe mine mă înşeală orice chelner. Nu mă pricep la chestii din astea. De pildă, eu am două publicaţii, „România Mare” şi „Tricolorul”, care merg bine. Pe fondul dispariţiei Rodipetului, firma de stat, pe fondul acestui mare necaz pentru presa scrisă, nimeni nu mai amortizează cheltuielile. Sigur, nu e dator PE să întreţină presa mea particulară, dar avem o mare strîmtorare financiară şi oamenii noştri trebuie să trăiască. Iau din salariul meu, de la gura mea şi din pîinea copiilor mei, ca să dau lefuri la corpul redacţional pe care îl am. Eu sînt un om de presă scrisă. Vorba la televiziune şi la radio zboară. După o lună-două nu mai ştii, dar presa scrisă rămîne sute de ani.

AGERPRES: Care credeţi că vor fi marile teme de campanie pentru alegerile europene în ţările UE?

Corneliu Vadim Tudor: Prima temă: războiul. Războiul care bate la uşa întregii comunităţi internaţionale. Există acest binom de putere în Europa, Germania-Rusia, Franţa contează mai puţin, şi ar fi înţelept să nu se dezlege cîinii războiului, pentru că nu ştii dacă mai poţi să-i legi înapoi. E o situaţie foarte gravă. Şi asta e principala temă de campanie. (…) Eu, ca istoric, pot să spun: aş înţelege Ucraina dacă ar da înapoi teritoriile româneşti. Pentru România, al II-lea război mondial încă nu s-a încheiat. Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, este încă valabil.

În virtutea acelui pact, Stalin a furat Basarabia şi Bucovina. Ulterior, în 1948, Eduard Mezincescu, care era un fel de consilier al Anei Pauker, a scris pe un şerveţel, aidoma lui Churchill la Yalta, că dă şi Insula Şerpilor. Ne-au luat şi Ţinutul Herţa. Ce caută la Ucraina, Doamne fereşte, oraşul Cernăuţi, în care a învăţat Eminescu copil? Deci adevărul e la mijloc. Părerile sînt împărţite. Nu vrea nimeni o politică de expansiune, mai ales militară, dar să dea toţi înapoi teritoriile furate. Eu fac apel la presă, să nu uitaţi că puteam să intitulez forţa politică pe care am creat-o în 1991 cu orice alt nume, cu orice altă succesiune de iniţiale, dar i-am zis România Mare, pentru harta care ne doare şi care sîngerează. Tatăl meu a fost erou şi veteran de război la Odesa. În iulie 1941, a fost rănit.

A supravieţuit pînă în 1993, dar tot avea 6 schije în picior. Sînt pline cimitirele României de gloanţe şi de schije din ambele războaie mondiale pentru România Mare. Eu aşa ceva nu pot să uit. Nu vrea nimeni retrasarea graniţelor Europei, dar, după modelul celor două Germanii, se poate unifica şi România. Voi sprijini toate demersurile care vor contribui la aducerea fraţilor basarabeni în UE, dacă altă cale de unificare nu există, asta va fi cea mai bună.

AGERPRES: Care consideraţi că vor fi temele de campanie pentru alegerile europene în România?

Corneliu Vadim Tudor: Nivelul de trai şi corupţia. Sînt două teme. Creşterea nivelului de trai, ceea ce înseamnă relansarea economiei, şi să nu se mai expatrieze capitalul. La Bucureşti, aproape totul e dat pe mîna străinilor: exploatarea apei, a curentului electric, a gazelor naturale. Aşadar, o mai bună guvernare a ţării. Voi saluta întotdeauna acele demersuri judiciare care îi vor băga la puşcărie pe cei vinovaţi de dezastrul ţării. Dar să fie cu probe adevărate, să nu fie răfuială politică. O justiţie nu se poate face numai pe intuiţii şi fler, ci pe probe imbatabile.

COMENTARII DE LA CITITORI

Din aceeaşi categorie

Du-te Sus