Lirică de toamnă tîrzie

in Alte știri

Plopii în ploaie

 

Ploaie…

Ploaie…

Ploaie…

Ploaie multă,

Ploaie deasă

Ca beteala de mireasă…

 

Plopii mei, scuipaţi de ploaie

Se frămîntă

Şi se-ndoaie –

Parcă-ar vrea să-mi intre-n casă!…

Plopii ce-au crescut cu mine

Îmi fac semne disperate…

 

– ,,Hai!… Deschide-odată, frate,

Şi primeşte-ne-n odaie,

Că-n odaia ta-i mai bine

Ca-n grădina noastră-afară!”…

 

Doamne…

Cu ce Ţi-am greşit,

De-ai fost rău cu mine-aseară

Şi m-ai pedepsit?…

De ce-ai vrut ce nu se poate –

Să mă cred cu plopii frate,

Frate fericit?…

 

Doamne… Doamne!…

Ce să fac?…

M-am certat cu plopii-aseară

Şi nu ştiu cum să-i împac!…

Cum să-i fac să mă-nţeleagă

Că frăţia ce ne leagă

Nu-i decît o vorbă-n vînt…

Şi că plopul cînd se-ndoaie,

Cît stă ţeapăn în pămînt –

Chiar cînd e scuipat de ploaie –

E mai viu şi mai puternic

Decît omul din odaie,

Ce se stinge pe picioare

Ca un muc de lumînare

Într-un sfeşnic?…

 

Ploaie…

Ploaie…

Ploaie…

ION MINULESCU

COMENTARII DE LA CITITORI