Lirică din Basarabia

in Lecturi la lumina ceaiului

La Otopeni

 

La Otopeni, pădurea toată

E verde-verde ca pădurea

Şi nu se-aude niciodată

În miezul ei adînc securea.

 

Pădurea-i verde şi-i a noastră,

Moldovenească, seculară.

Şi cînt-o pasăre măiastră

La geamul meu în orice seară.

 

Deschid fereastră – intră-n casă.

Ah! Ochii ei cum ard văpaie.

O caută pe Ceauşeasca

Sau chiar pe domnul Nicolae?

 

La Otopeni e primăvară

Aştept să tune şi să plouă,

Să fiu copil de şcoală iară,

Şi să alerg desculţ prin rouă.

 

Mă-ntreabă doctorul: ,,Te doare

Capul şi azi cum te durea?“

– Mă doare – zic –, şi rău îmi pare,

Oare-mi voi reveni cîndva?

 

– O să-ţi revii – mă-ncurajează

Medicamentu-i epocal

Şi toate bolile tratează.

– Şi-i spune cum?

– Gerovital.

 

La Otopeni e ca şi-acasă.

Acelaşi grai, aceeaşi pîine.

Şi freamătă pădurea deasă,

Cum fremăta în vremi bătrîne.

 

La Otopeni, în România,

Pentru venitul de departe,

Respiră sănătate glia,

Cum nu respiră-n altă parte.

 

Frumoasă viaţă cu de toate,

Frumoasă lume cu poveşti.

Ce bine e în libertate

Şi-ntre prieteni să trăieşti!

 

DUMITRU MATCOVSCHI

COMENTARII DE LA CITITORI