Liviu Dragnea, condamnat la doi ani cu suspendare în dosarul „Referendumul“

in Război corupției

Magistraţii Curţii Supreme l-au condamnat, vineri, la doi ani de închisoare cu suspendare pe liderul PSD Liviu Dragnea pentru fraudarea referendumului din 2012 privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Procurorii au cerut închisoare cu executare pentru Dragnea, după ce, în primă instanţă, a primit un an de închisoare cu suspendare. Sentinţa definitivă a fost dată de un complet de cinci judecătoare.
Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Practic, completul de cinci judecători a dublat pedeapsa dată de instanţa de fond pe 15 mai anul trecut. Curtea Supremă a dispus şi un termen de încercare de la trei la patru ani pentru liderul PSD. Pe de altă parte, Liviu Dragnea nu şi-a pierdut dreptul de a vota şi de a fi ales. El este însă obligat să plătească 550 de lei cheltuieli de judecată. Decizia este definitivă şi vine după un an şi jumătate de la începerea judecării cauzei. Instanţa supremă a menţinut sentinţele date în cazul celorlalţi inculpaţi din acest dosar, cu excepţia a doi dintre ei – Adriana Vespe şi Daniela Vlăduţ, acestea fiind achitate. „Sîntem mai mult decît şocaţi, sîntem înmărmuriţi de ceea ce se întîmplă astăzi în România. Omul acesta nu a făcut altceva decît să ceară oamenilor să iasă la vot ca să dea jos un monstru, un tiran. Îl susţinem cu toţii pe Liviu Dragnea pînă la capăt. Vă spun sincer că sîntem cu toţii înmărmuriţi, nu avem cuvintele la noi. Toţi aşteptam astăzi o achitare, ne aşteptam să i se facă dreptate. Pentru noi, nu are nici o vină”, a declarat secretarul general-adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, imediat după pronunţarea sentinţei. În jurul orei 15, la sediul PSD a ajuns şi Liviu Dragnea, care a aşteptat sentinţa departe de ochii curioşilor.
Cinci judecătoare au pronunţat sentinţa
Din completul care i-a majorat sentinţa liderului PSD au făcut parte judecătoarele Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminita Zglimbea şi Ioana Bogdan. Trei dintre ele, Angela Dragne, Luminiţa Zglimbe şi Ioana Bogdan, au făcut parte din completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase la 4 ani de închisoare în dosarul Zambaccian. De asemenea, preşedinta Curţii Supreme, Livia Stanciu, a făcut parte din completul care l-a condamnat la doi ani de închisoare cu executare pe fostul premier Năstase în dosarul „Trofeul Calităţii”. Ca şi astăzi, şi atunci instanţa a fost formată din cinci judecătoare.
Liderii PSD aşteaptă sentinţa la sediul partidului
Liderii PSD s-au strîns, vineri, la sediul central al PSD în aşteptarea sentinţei. Printre cei care au ajuns la sediul partidului din Kisellef se numără Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, secretarul general al PSD, Marian Neacşu, Daniel Florea – preşedinte PSD Sector 5, Viorica Dăncilă – preşedintele OFSD, Ionel Arsene – secretar regional, deputatul Florin Iordache, preşedinele CJ Olt, Paul Stănescu, preşedintele PSD Mureş, Vasile Gliga, Dan Cristodor – liderul PSD Călăraşi, Sorin Grindeanu – preşedinte PSD Timiş. „Nu este o zi uşoară. Bineînţeles că ne-am dori foarte mult un verdict de achitare. Colegii îl susţin pe domnul Dragnea, am primit semnale din toată ţara în acest sens. După ce se va anunţa decizia definitivă, vom avea cu siguranţă o reacţie. Pînă atunci, orice aş spune este inutil“, a spus Gabriela Firea. Dragnea: „La referendum a fost o confruntare dură între Poporul Român şi Băsescu”. La ultimul termen al procesului, care a avut loc pe 8 aprilie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au cerut pedepse cu executare atît pentru Liviu Dragnea, cît şi pentru alţi 44 de inculpaţi. În faţa instanţei, anchetatorii au susţinut că Dragnea i-a tratat pe alegători ca pe „nişte obiecte care trebuie scoase din casă şi aduse la urne” şi că pedeapsa pentru acesta ar trebui să fie între trei şi cinci ani de închisoare cu executare. La rîndul lui, Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvînt în faţa instanţei că se consideră nevinovat şi cere achitarea. „Aş vrea să vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea făcută de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea faţă de oameni. Mărturie stau cei 20 de ani în serviciul public. Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între Poporul Român şi Băsescu. Nici un partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea“, a spus Liviu Dragnea, pe 8 aprilie, în faţa completului de judecată. Martor: „Ne-am organizat cum ne-a învăţat domnul Dragnea“. Cu toate acestea, Venig Roland Marius, primarul oraşului Sîngeorz Băi, a arătat în declaraţia de martor, dată pe 31 martie la Curtea Supremă, că la DNA a ascultat o convorbire telefonică pe care a purtat-o cu o persoană care s-a dat coleg de partid de la PSD – sediul central. „Ne-am organizat cum ne-a învăţat domnul Dragnea“, spunea acesta în convorbirea interceptată. „Este adevărat că în acea convorbire, fiind întrebat cum ne-am pregătit pentru Referendum, am spus: «Ne-am organizat cum ne-a învăţat domnul Dragnea». Expresia o explic în sensul că Liviu Dragnea, care era secretar al PSD-ului, cu ocazia şi a altor campanii electorale, ne-a instruit că trebuie să ne organizăm. Mai exact, Dragnea ne-a indicat ca exemplu un alt primar care a arătat că pe el în reprezintă realizările obţinute, şi că lumea îl va vota chiar dacă nu-şi face campanie. Exemplul l-a dat Dragnea în noiembrie-decembrie 2011“, a spus Venig.
„Nu am votat”
Dumitru Croitoru Nelu a fost audiat ca martor şi a explicat că nu a fost să voteze la Referendum. El a spus că după alegeri a fost invitat la poliţie, unde a văzut numele lui, iar în dreptul numelui ce viza semnătură există o semnătură care nu-i aparţinea. „Nu am dat buletinul meu altei persoane pentru ca aceasta să exercite dreptul de vot în numele meu”. Martorul Vişan Ion a povestit că nu şi-a exercitat dreptul la vot. El a spus că a aflat cînd a fost la poliţie că altcineva a votat în locul lui, dar că nu ştie cine a făcut asta. Dan Nicuşor a explicat în declaraţia de martor că nu a votat la Referendum. La poliţia din Bragadiru i s-a adus la cunoştinţă că cineva a votat în numele său. „Eu nu am votat”, a spus Dan. Pentru a fi convingător el a arătat cartea de identitate pe care nu era nici o ştampilă. Dorel Boboc a spus Curţii în declaraţia de martor că nu a votat, şi că a aflat că numele său apare pe listele de vot mai tîrziu, de la poliţia din Bragadiru. Un alt martor, Daniela Matei, a spus că nu a votat la Referendum, deşi cineva apărea că ar fi votat în locul ei. Acest lucru l-a aflat mai tîrziu, atunci cînd a fost chemată la poliţia din Bragadiru. Constantin Almăjanu, martor în dosar a spus că nu şi-a exercitat dreptul la vot. „La postul de poliţie din Rovinari mi s-a prezentat o lista de vot, cu numele meu, dar nu eu am fost cel care a votat. Semnătură nu este a mea“, a explicat Almăjanu.
Condamnat la închisoare cu suspendare
În acest dosar, Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare. Decizia însă a fost contestată atît de preşedintele interimar al PSD, cît şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Procurorii au arătat în motivele de apel depuse la ÎCCJ că pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare aplicată de instanţa de fond lui Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” are un cuantum simbolic în raport cu gravitatea infracţiunii săvîrşite, iar pedeapsa a fost greşit individualizată. „Demersurile inculpatului Liviu Dragnea demonstrează că vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze. Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Liviu Dragnea ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ, fiind dovada palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sînt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni, baloane şi zîne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului.

COMENTARII DE LA CITITORI