Lui Vadim Tudor

in Poeme

Vadime, cînd ai plecat
Multe feţe-ai întristat
Multe lacrimi s-au vãrsat
Românii te-au regretat.

Ai fost un mare poet
Dar şi mare patriot
Adevãrat om de stat
Drept, corect şi ne-nfricat.

Ai fost o enciclopedie
Asta toatã lumea ştie
Aveai minte sclipitoare
Şi inimã iubitoare.

Multe-ai avut în dotare
De la Dumnezeu cel Mare
Te-a înzestrat cu ce-i frumos
Cu tot ce-i mai valoros.

Aveai o culturã mare,
Şi-aveai multã ascultare
Cuvîntul tãu rãzbãtea
Întrega ţarã te-admira.

Poet mare şi distins
Gînditor de neînvins
Voind România Mare
Te-ai ales cu supãrare.

Nu ţi-au plãcut pãcãtoşii
Lacomii şi mincinoşii
Derbedeii şi hoţimea
Îngîmfaţii şi prostimea.

Ai avut şi duşmani mulţi
Oameni mici, nişte mãrunţi
Josnici şi întunecaţi
Nişte rataţi dezmãţaţi.

Dar cum psiholog erai
Gîndurile le ghiceai
Şi le spuneai verde-n faţã
Nici unul nu-ţi fãcea faţã.

Ai fost iubitor de ţarã
Voiai România Mare
Visul tãu nu s-a-nplinit
Cãci moartea te-a gãsit.

Mulţi te-au dorit preşedinte
Toţi îşi vor aduce aminte
C-au greşit rãu la votare
A fost rãzbunare mare.

Pentru întreaga Românie
Ai vrut pace, nu mînie
În veci nu se va uita
Toatã strãdania ta.

Acolo unde ai plecat,
Ai grijã la ce-ai lãsat
Fii alãturi de noi,
Ca sã scãpãm de nevoi.

Dã-ne gînduri şi puteri
Nu ca sã facem averi
Ci sã ne iubim ca fraţi
Români buni, bine cotaţi.

Şi cînd vom fi toţi uniţi,
Vadime, sã nu ne uiţi
Învelit în Tricolor,
Se ne-apari în vis, în zori.

ECATERINA MAZILESCU

COMENTARII DE LA CITITORI