Lumea Misterelor (16)

in Lecturi la lumina ceaiului

Adamski şi extratereştri

Potrivit relatării lui George Adamski, primul său contact cu un extraterestru s-a petrecut în Deşertul Colorado, din California, la orele 12,30, în data de 20 noiembrie 1952. Întîlnirea a avut loc la 16 km de zona Desert Center. Adamski a oferit o descriere amănunţită a fiinţei cu care s-a confruntat: înălţimea de aproximativ 1,70 m, robustă, cu ochii verzi, cu părul lung şi blond, cu tenul oarecum bronzat. Extraterestrul purta haine asemănătoare cu un costum de ski, iar picioarele erau încălţate cu un fel de sandale. Adamski a pretins că a folosit telepatia şi limbajul semnelor ca să comunice cu extratereştrii, care veneau de pe Venus. El a relatat cum acea fiinţă l-a luat în farfuria zburătoare, într-o călătorie în jurul sistemului solar, şi a descris modul în care a decurs întîlnirea cu locuitorii de pe Marte, Saturn şi Jupiter.

Apariţia în presă a relatării sale a generat mii de alte poveşti similare în anii care au urmat. Adamski însuşi avea să intre, iarăşi, în contact cu extratereştri. În februarie 1965, el şi Madeleine Rodeffer au filmat un obiect zburător neidentificat, care făcea manevre deasupra casei lui Madeleine, din Maryland. Rodeffer a afirmat că reuşise să distingă siluetele unor fiinţe care priveau prin hublourile aparatului de zbor. Analiza filmului a fost una controversată şi considerată ca fiind neconcludentă. Printre cei care se îndoiau de autenticitatea imaginilor s-a numărat şi doctorul Paul, de la NASA, care a declarat: ,,Convingerea mea fermă este că aceste cadre arată un obiect de dimensiuni reduse – cu un diametru de doar 60, sau 90 de centimetri -, aflat la mică distanţă de aparatul de fotografiat“.

Un om cu o misiune

În 1959, s-a înregistrat un incident cu un obiect zburător neidentificat, în Papua Noua Guinee, în urma căruia 38 de martori au povestit că au putut distinge mai multe creaturi în interiorul aparatului. Totul s-a petrecut în apropierea Misiunii Boianai. Într-o seară, în jurul orelor 18, asistenta medicală Annie Borewa, îndreptîndu-şi privirile deasupra capului, a zărit pe cer un fenomen extraordinar. L-a chemat urgent pe părintele William Gill şi, împreună, au privit cum două aparate zburătoare mici şi un obiect circular mai mare planau la mică distanţă. Acesta din urmă avea o bază amplă şi o punte superioară mai îngustă, din care ieşeau 4 piloni. Din aparat emana o rază de lumină îndreptată în sus, pe cer, la un unghi de 45 de grade.

Părintele Gill şi membrii congregaţiei sale au văzut cum siluetele unor fiinţe acţionau asupra echipamentului de pe puntea superioară. Cînd părintele le-a făcut un semn cu mîna, ele i-au răspuns în acelaşi mod. Apoi, Gill a emis semnale luminoase cu o lanternă înspre OZN, iar aparatul a părut să răspundă, legănîndu-se înainte şi înapoi.

Unii spun că părintele Gill şi ceilalţi martori nu au văzut un OZN, ci o ,,navă fantomă“, călătorind pe cer – un fenomen obişnuit mai degrabă în epoca vapoarelor decît în aceea a rachetelor. Acest lucru demonstrează faptul că vechea clasificare a incidentelor cu OZN-uri nu mai este foarte bine delimitată.

Forme non-umanoide

Deşi majoritatea rapoartelor referitoare la extratereştri i-au descris ca avînd aspect umanoid, au existat cîteva cazuri care vorbesc despre contactul cu forme non-umanoide. În anul 1971, într-o dimineaţă, John Hodges şi prietenul său au văzut pe şosea două obiecte care semănau cu nişte creiere umane gigantice. Aveau o înălţime de aproximativ 90 de centimetri şi păreau vii. După ce şi-a condus prietenul acasă, Hodges şi-a dat seama că pierduse două ore, fără să-şi dea seama ce se întîmplase în tot acest timp.

Regresiunea prin hipnoză a revelat faptul că Hodges fusese contactat telepatic de acele entităţi asemănătoare unor creiere, care i-au spus că se vor mai întîlni. După 7 ani, acestea au intrat din nou în contact cu el, avertizîndu-l asupra pericolelor războiului nuclear.

În 27 ianuarie 1977, la ora 1 noaptea, Lee Parish, pe cînd se îndrepta cu maşina spre casă, prin oraşul Prospect, Kentucky, a fost claxonat de un OZN strălucitor, care avea o formă dreptunghiulară. Ajungînd acasă, a descoperit şi el, la fel ca John Hodges, că pierduse din memorie o perioadă de timp, în cazul său, o jumătate de oră. În stare de hipnoză, şi-a amintit că a fost transportat în OZN, unde a fost înconjurat de 3 creaturi vii, dar care semănau foarte mult cu nişte maşini. Una dintre ele, o lespede neagră uriaşă, măsurînd 1,5 m înălţime, a fost comparată de Parish cu monolitul din filmul ,,Odiseea spaţială – 2001“.

(va urma)

JOHN şi ANNE SPENCER

COMENTARII DE LA CITITORI