Lumea Misterelor (8)

in Alte știri

Cunoaşterea prealabilă

În octombrie 1966, s-a petrecut unul dintre cele mai cumplite dezastre civile din istoria Marii Britanii. În orăşelul minier Aberfan, din Ţara Galilor, un munte de reziduuri carbonifere a alunecat într-o vale şi a îngropat sub el Şcoala primară din localitate, ucigînd 116 copii şi 28 de adulţi. Cînd s-a aflat vestea, a reieşit că mulţi oameni credeau că anticipaseră tragedia. Cea mai impresionantă previziune a venit de la o fetiţă de 9 ani, Eryl Mai Jones, care i-a spus mamei ei: ,,Mami, trebuie să-ţi povestesc ce am visat. Am visat că m-am dus la şcoală, dar şcoala nu mai era acolo. Căzuse pe ea ceva negru, de sus, şi o acoperise în întregime“. Eryl Mai Jones a fost una dintre victimele îngropate de vii, în cursul tragediei petrecute a doua zi.

Atît de multe persoane au declarat că prevăzuseră evenimentul, încît a fost nevoie să se înfiinţeze un birou special. Oamenii au fost sfătuiţi mai degrabă să îşi scrie premoniţiile în momentul în care le au, decît să le facă publice după ce evenimentul a avut loc.

Cîteva luni mai tîrziu, s-a descoperit că predicţiile făcute de 2 bărbaţi ieşeau din comun, prin strania lor acurateţe. Ei au fost chemaţi spre a fi interogaţi, dar, aproape instantaneu, capacităţile neobişnuite ale acestora au dispărut. Unul dintre anchetatori a declarat, apoi, următoarele: ,,Premoniţia este, literalmente, un fulger de intuiţie. Mă tem că acelaşi lucru s-a petrecut cu fiecare persoană ce părea interesantă: au pierdut această calitate atunci cînd au început să creadă că se pricep“.

Schimbînd viitorul

Pe cînd se pregătea să se întoarcă acasă, după o vizită în Hobart (Tasmania), un tînăr a fost avertizat de mama sa că e posibil să aibă un accident, fiindcă ea tocmai avusese o premoniţie în acest sens. La jumătatea drumului spre casă, tînărul şi-a amintit de cuvintele mamei lui şi a încetinit viteza automobilului cu care călătorea, la 30 de km/oră. După doar cîteva minute, maşina a derapat pe o porţiune cu gheaţă şi a nimerit într-un şanţ. Tînărul nu a fost rănit, dar ştia că lucrurile ar fi putut fi mult mai grave, dacă nu ţinea seama de cuvintele mamei sale.

Viziuni la distanţă

La jumătatea Secolului al XIX-lea, într-o seară, francezul Alexis Didier, aflat în sala unui teatru, a consimţit să urce pe scenă şi să se lase hipnotizat. Prestaţia lui a fost atît de senzaţională, încît şeful său a renunţat la slujbă, pentru a-i deveni impresar, iar Didier a devenit un personaj celebru. El avea inexplicabila putere a ,,viziunilor la distanţă“. Într-o zi, capacităţile sale au fost puse la îndoială de un sceptic, pe nume Séguier, care l-a provocat pe Didier să spună unde se afla el la orele 14, în acea după-amiază, şi să descrie locul respectiv. ,,În biroul dumitale“, a venit răspunsul, urmat de detaliile cerute: ,,E înecat în hîrtii, chiştocuri de ţigară, desene şi maşinuţe. Ai şi o sonerie micuţă pe birou“. Séguier a spus că n-a avut niciodată o asemenea sonerie şi s-a dus acasă, crezînd că scepticismul său triumfase. Dar, ajungînd acasă, a aflat că soţia îi cumpărase o sonerie, pe care i-o şi instalase în birou, chiar în acea după-amiază.

Sufletul lucrurilor

Psihometria este capacitatea de a detecta, prin mecanisme psihice, istoria unui obiect şi stările emoţionale ale celor care l-au folosit. În anii ‘40, un psihometrist din Londra a primit un pachet sigilat, cerîndu-i-se să-i descrie conţinutul. După ce s-a concentrat puţin, el a afirmat că pachetul conţine două vase care fuseseră smălţuite de un meşter chinez. Cînd a spus că poate vedea atelierul în care erau confecţionate vasele, precizînd că încăperea avea două lămpi moderne cu kerosen, deţinătorul pachetului şi-a pierdut interesul. Întrucît, deşi pachetul conţinea, într-adevăr, două vase chinezeşti, acestea erau obiecte de artă valoroase, vechi de 300 de ani, drept pentru care descrierea referitoare la atelierul în care se aflau lămpi de kerosen nu avea cum să fie corectă. Dar, 2 ani mai tîrziu, presupusele vase Ming au fost examinate de un expert, care le-a declarat a fi nişte falsuri, datînd de la începutul Secolului al XX-lea. S-a dovedit, astfel, că psihometristul avusese dreptate.

Dacă psihometria există, ea pare să indice faptul că tot ceea ce s-a întîmplat vreodată este oarecum consemnat, iar anumiţi indivizi excepţionali pot avea acces la acele informaţii.

(va urma)

JOHN şi ANNE SPENCER

COMENTARII DE LA CITITORI