Luni, 8 august, se termină resursele Terrei. Omenirea va trăi pe credit

in Lecturi la lumina ceaiului

Pe 8 august, se vor epuiza toate resursele pe care Planeta le putea regenera pînă la sfîrşitul anului, a calculat Global Footprint Network, un ONG care se ocupă de protecţia mediului. Din acel moment şi pînă pe 31 decembrie, omenirea va trăi pe credit. Oamenii au atins, pentru prima dată, acest plafon la 19 decembrie 1987. Un comunicat semnat de două dintre cele mai mari organizaţii de mediu din lume, Global Footprint şi World Widelife Fund for Nature, anunţă că resursele de apă, de efective de animale, de peşte şi culturi agricole pe care Planeta le poate produce pînă la sfîrşitul acestui an vor fi epuizate pe 8 august. În 2015, ziua în care omenirea a început să trăiască pe credit a fost 13 august, iar activiştii de mediu au calculat că, în 2030, resursele regenerabile vor fi epuizate pe 28 iunie. „Pentru acoperirea consumului, avem nevoie, în acest moment, de 1,6 planete“, scrie în comunicatul celor două organizaţii. „Costul acestui supraconsum este deja vizibil: penuria de apă, deşertificarea, eroziunea solului, scăderea productivităţii agricole şi a resurselor piscicole, dispariţia speciilor de animale şi defrişările“. Cea mai mare influenţă asupra degradării Planetei o au emisiile de dioxid de carbon, susţin activiştii de mediu. CO2 reprezintă „60% din amprenta ecologică globală“ pe care o lasă oamenii, a calculat Global Footprint.
În ultimii 46 de ani, ziua în care resursele naturale s-au epuizat a venit din ce în ce mai devreme. În 1970, a fost calculată pentru 23 decembrie. Au urmat 3 noiembrie, în 1980, 13 octombrie, în 1990, 4 octombrie, în 2000, 3 septembrie, în 2005 şi 20 august, în 2014. În 2013, Fondul Mondial pentru Natură (WWF) estima că, pentru satisfacerea nevoilor umanităţii, ar fi necesară mai mult de o planetă şi jumătate; astăzi, este nevoie de 1,6 planete. Pînă în 2050, va fi nevoie chiar de două planete. Creşterea demografică şi consumul individual sînt principalele motive ale acestei situaţii. Bilanţul ar putea fi atenuat prin contribuţia fiecărui locuitor: de exemplu, prin consumul unei cantităţi mai mici de carne, prin efectuarea unui număr mai mic de călătorii cu avionul sau prin cumpărarea unor aparate electronice mai eficiente energetic. Ziua mondială a depăşirii resurselor este calculată de organizaţia nonguvernamentală canadiană Global Footprint Network, care a creat şi noţiunea de „amprentă ecologică“. Raportînd suprafaţa Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o suprafaţă de teren de care este nevoie pentru a se asigura necesarul de resurse şi pentru a se neutraliza deşeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index care măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor. România are una dintre cele mai mici amprente ecologice din Uniunea Europeană /UE/, echivalentul a 1,7 planete. Canada, statele din Peninsula Scandinavă, Rusia, Ţările Baltice, Australia, cea mai mare parte a Americii de Sud şi unele state din Africa pot fi catalogate drept „creditori“, biocapacitatea lor fiind cu 150 % mai mare decît amprenta lor ecologică.
Anul 2016 se anunţă a fi unul record pentru creşterea temperaturii pe glob
Anul trecut, s-au înregistrat cele mai mari temperaturi, precum şi o creştere fără precedent a nivelului mărilor şi a emisiilor de dioxid de carbon, în parte din cauza fenomenului El Nino, dar şi din cauza topirii gheţarilor. Concluziile sînt cuprinse într-un studiu publicat de “State of the Climate“, bazat pe activitatea a 450 de oameni de ştiinţă. Raportul, emis anual de Administraţia americană pentru oceane şi atmosferă, arată că, în prezent, lumea este cu 1 grad Celsius mai caldă decît în perioada preindustrială, iar în mare parte cauzele sînt legate de poluarea cu gaze cu efect de seră. În acelaşi timp, climatologii de la NASA, vorbesc despre depăşirea recordului de temperatură în acest an, deoarece primele şase luni din 2016 au fost de departe cele mai calde din istorie.

Viorica Marin

COMENTARII DE LA CITITORI