MAFIOTUL UDMR MARKO ATTILA E APĂRAT DE AVOCATUL ROMÂN EUGEN IORDĂCHESCU…

in Lecturi la lumina ceaiului

Pînă unde poate merge „liberalismul“ profesiei de avocat?

 

 

 

România, ţara în care adevărul umblă

cu capul spart (3)

 

Declaraţia de la Budapesta

şi trădătorii români

În cadrul manifestărilor naţionaliste încurajate de guvernul de la Budapesta, la 16 iunie 1989 a fost organizat ceremonialul reînhumării lui Imre Nagy şi a altor actori ai evenimentelor care au avut loc în Ungaria, în toamna anului 1956. Cu prilejul manifestărilor comemorative amintite, la Budapesta s-au reunit intelectuali români şi unguri, cu scopul declarat de a formula un Apel internaţional referitor la Transilvania. În Apel se arăta: ,,Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios. Este în folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturală, religioasă şi de tradiţii, care a făcut specificul Transilvaniei, să fie prezervată. Dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la o autonomie culturală a fiecărei naţiuni trebuie garantat. Realizarea sa implică, printre altele, asigurarea unei şcolarităţi de toate gradele în limba maghiară, inclusiv reînfiinţarea Universităţii maghiare din Cluj”. (Trădătorii semnatari: Mihnea Berindei, Ariadna Combes – fiica Doinei Cornea -, Ion Vianu, Dinu Zamfirescu, Doru Braia, Neagu Djuvara, Vladimir Tismăneanu, Dan Alexe ş.a.) Prin acest document, care a rămas cunoscut sub numele de ,,Declaraţia de la Budapesta”, strategia guvernamentală maghiară de revendicare a Transilvaniei a intrat în etapa formulării unor pretenţii afişate la nivel internaţional, Ungaria nemaiavînd nici un fel de reţinere faţă de eventuale acuze de amestec în treburile interne ale României.

,,Revoluţia” de la Timişoara –

pentru Transilvania

Pentru izbucnirea revoltei populare, pe fondul căreia mai multe state sperau să-şi promoveze interesele din România, la Timişoara au fost aduse cca. 400 de persoane, instruite în lagărele din Ungaria. Alte comandouri au fost trimise în unele zone din Banat, Transilvania şi Bucureşti. La 16 decembrie 1989, în Gara Timişoara Nord a sosit un tren cu oameni, majoritatea bărbaţi, care, după coborîrea pe peron, s-au încolonat şi s-au îndreptat direct către unităţile militare din Calea Lipovei. ,,Revoluţionarii” trimişi din Ungaria au acţionat şi în alte oraşe ale ţării, ei lipind afişe cu îndemnuri la răscoală şi făcînd inscripţii pe ziduri, pe asfalt şi pe garduri. La Cluj, Caransebeş, Sibiu şi Satu Mare, Securitatea a stabilit, cu precizie, că autorii provocărilor erau dintre cei pregătiţi în taberele din Ungaria. Aceste forţe aveau menirea să acţioneze pentru provocarea revoltei populare, care să destabilizeze Statul Român, dar urmau a fi folosite şi în operaţiunile ulterioare, respectiv în aplicarea diverselor scenarii care vizau desprinderea Transilvaniei de România.

Revizionismul maghiar – sprijinit de Austria

Una dintre variantele proiectului maghiar de desprindere a Transilvaniei este relatată într-o telegramă a Ministerului Apărării Naţionale, din 9 decembrie 1989. În telegramă se arată: ,,(…) simultan cu provocarea unor demonstraţii ale populaţiei de origine maghiară din Transilvania, Ungaria are intenţia să provoace incidente la graniţa cu ţara noastră, care să degenereze în conflict militar între cele două state, după care să ceară intervenţia unor ţări ale Tratatului de la Varşovia, îndeosebi din partea URSS (…) pentru aşa-zisa împăcare a părţilor. Ungaria are în vedere să realizeze acest scenariu cu ştirea URSS şi cu sprijinul Austriei, precum şi al altor ţări”. De altfel, aşa cum rezultă şi din Nota nr. 00420/782, din 4 noiembrie 1989, a Departamentului Securităţii Statului, în Cehoslovacia, în fruntea demonstraţiilor antistatale şi antisocialiste s-au aflat intelectuali şi studenţi de origine maghiară. Dintr-o Notă-Raport, din noiembrie 1989, a U.M. 0610, din cadrul Departamentului Securităţii Statului, aflăm: ,,În ţara vecină (Ungaria – n.a.) se află în faza de reconstituire lojile francmasonice, acţiune în care este puternic angrenat istoricul literar Pomogats Bela, cunoscut pentru preocupările sale naţionalist-iredentiste cu privire la Transilvania. Se apreciază că s-ar urmări o orientare a activităţii acestei organizaţii şi axarea ei pe probleme revizioniste (…)”.

(va urma)

BOGDAN PĂPĂDIE, GABRIEL I. NĂSTASE

COMENTARII DE LA CITITORI