Magia Sărbătorilor de Iarnă

in Lecturi la lumina ceaiului

Tradiţia felicitărilor

Alături de cadouri şi de podoabele pentru brad, felicitările de Crăciun şi de Noul An sînt nelipsite în perioada acestor sărbători. Puţini ştiu, însă, care este originea acestora. Obiceiul de a adresa cunoscuţilor urări pentru Noul An este unul foarte vechi. În Egipt au fost descoperite texte de acest fel, datînd din vremea faraonilor, cînd asemenea felicitări erau scrise pe papirus. În China, expresia politeţii a constat mult timp în depunerea, la locuinţa notabilităţilor, a unor cărţi de vizită confecţionate din hîrtie de orez, pe care erau trecute numele şi calităţile expeditorului, caligrafiate cu cerneală de diverse culori. Cu cît destinatarul era situat pe o treaptă mai înaltă a ierarhiei sociale, cu atît cartea de vizită era mai mare.

 pag 12 1

În Europa Secolului al XV-lea, oamenii înstăriţi foloseau felicitări scrise în relief, practică întîlnită îndeosebi în Germania, unde se apela, în acest scop, la tipografii.

În Franţa, curtoazia impunea efectuarea de vizite pentru adresarea urărilor de Noul An, ,,corvoadă” delegată, începînd din 1680, unor agenţi care îndeplineau această sarcină. Practica trimiterii scrisorilor de felicitare avea să se răspîndească pînă cînd revoluţionarii – care, în 1792, desfiinţează sărbătoarea Anului Nou – o interzic, declarînd-o ,,crimă de ipocrizie”, supusă pedepsei cu moartea! Pentru a se asigura că francezii se conformează acestei interdicţii, scrisorile de 1 ianuarie erau deschise în mod sistematic. În anul 1797, Directoratul avea să pună capăt acestei tiranii.

În 1843, la Londra, Sir Henry Cole îi cere ilustratorului John Callcott Horsley să-i deseneze o felicitare, reprezentînd o familie strînsă în jurul mesei de Revelion, cu menţiunea ,,Merry Christmans and Happy New Year!” (,,Crăciun fericit şi Un An Nou fericit!”). Ideea se răspîndeşte rapid în rîndul populaţiei, graţie litografiei, care permite reproducerea desenelor în culori, la un preţ convenabil. Înfiinţarea, în 1840, a poştei timbrate în Anglia asigură succesul acestui nou tip de corespondenţă.

Producţia de massă a felicitărilor a luat amploare la jumătatea anilor 1860, iar un deceniu mai tîrziu fenomenul era deja popular în Marea Britanie. În 1870, costul unei felicitări de Crăciun şi tariful expedierii acesteia era de aproape o jumătate de penny, astfel că tot mai mulţi oameni îşi permiteau să facă un astfel de gest de Sărbători.

Noua modă prinde imediat pe Continent, începînd cu Germania. Franţa, însă, se arată mai reticentă. Şi, chiar dacă felicitările de Noul An sînt comercializate încă de la sfîrşitul Secolului al XIX-lea, abia în 1930 ele aveau să înlocuiască, în totalitate, scrisorile şi vizitele dedicate acestei sărbători.

În SUA, felicitările de Crăciun au apărut la sfîrşitul anilor 1840, însă pentru că aveau un preţ foarte ridicat, puţini oameni îşi permiteau să le cumpere. În 1875, Louis Prang, un publicist german care lucrase şi în Marea Britanie la realizarea de felicitări de Crăciun a început tipărirea lor în massă, în America, astfel că tarifele au scăzut semnificativ. În perioada anilor 1910-1920, oamenii au început să îşi confecţioneze acasă propriile felicitări de Crăciun. Totuşi, pentru că acestea erau extrem de delicate şi împodobite cu funde, erau înmînate personal şi nu trimise prin poştă, pentru a nu le fi stricat aspectul. Pe la 1930, SUA au adoptat aşa-numitele ,,season greetings” (,,urările de sezon”), a căror modă se răspîndeşte peste tot, după al II-lea război mondial. Exista o singură obligaţie: ca ele să fie scrise în intervalul 1 decembrie – 31 ianuarie, şi să fie introduse într-un plic. Casa Albă a trimis primele felicitări de Crăciun proprii în anul 1953, în vremea preşedinţiei lui Dwight David ,,Ike” Eisenhower.

Deşi, de-a lungul timpului, au fost comercializate miliarde de felicitări de Crăciun, cea mai scumpă dintre acestea a fost vîndută în anul 2001, în Marea Britanie, cu ocazia unei licitaţii. A costat 20.000 de lire sterline, întrucît datează din anul 1843 şi face parte din seria celor originale, desenate de John Callcott Horsley.

Conţinutul felicitării se poate referi direct la semnificaţia Crăciunului: reprezentări ale Naşterii lui Isus, ori alte simboluri creştine, cum ar fi Steaua din Bethleem sau un porumbel alb, personificînd atît Duhul Sfînt cît şi pacea. Multe felicitări de Crăciun prezintă elemente specifice acestuia, cum ar fi personajele de sezon (de exemplu, Moş Crăciun, oameni de zăpadă sau reni), obiecte asociate Crăciunului (lumînări, frunze de laur, globuri şi brazi de Crăciun), activităţile ocazionate de această sărbătoare (cumpărături, colindatul, petrecerile şi mesele festive de Crăciun), precum şi alte aspecte legate de Iarnă (zăpada şi fauna sălbatică specifică Nordului îngheţat). Salutul tradiţional este, de obicei, o urare: ,,Vă doresc Crăciun Fericit şi un An Nou Fericit!”. Dar superstiţioşii cred că a ura cuiva un An Nou înainte ca el să înceapă – aduce ghinion!

pag 12 2

Cum se sărbătoreşte sosirea Anului Nou în lume

Olanda

Noaptea Sfîntului Silvestru (Anul Nou) este marcată prin focuri de artificii, care nu sînt autorizate decît în această zi.

Suedia

Ca un semn de bucurie pentru trecerea în noul an, suedezii obişnuiesc să se scalde în apele îngheţate.

Belgia

În regiunea Liège, prînzul din ziua de 1 ianuarie îi adună pe toţi membrii familiei în jurul unui platou cu varză acră. Potrivit tradiţiei, fiecare degustă din acest preparat, ţinînd sub farfurie, în mînă sau în buzunar, un ban… pentru a fi bogat tot anul.

Scoţia

Anul Nou este numit ,,Hogmanay” şi, în această zi, în unele sate sînt aprinse suluri de smoală care, apoi, sînt lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi este primit noul an. Scoţienii cred, la fel ca românii, că prima persoană care le va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul va fi noros dacă acela care le va trece primul pragul este un bărbat brunet, care le aduce un dar.

Italia

Pe masa de sărbătoare a italienilor se află numeroase feluri speciale, gătite pe bază de seminţe, precum şi brioşe, prăjituri cu miere şi mîncare de linte, despre toate acestea spunîndu-se că aduc bogăţie şi abundenţă.

Spania

În mod tradiţional, se mănîncă o boabă de strugure la fiecare bătaie a ceasului de la miezul nopţii. Fiecare dintre aceste boabe simbolizează şansa pe care o vei avea în cele 12 luni ale anului următor. În regiunea Granada se degustă o rodie.

Grecia

Grecii dedică ziua de Anul Nou Sfîntului Vasile. Copiii îşi lasă încălţările lîngă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfîntul cel bun. Adulţii mănîncă feluri tradiţionale, spre exemplu, ,,vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă de argint sau din aur. Cel care găseşte bănuţul va avea noroc tot anul.

Rusia

Se bea şampanie şi, la a 12-a bătaie a ceasului, de la miezul nopţii, se deschide uşa sau fereastra, pentru ca Noul An să pătrundă în casă.

Japonia

După o masă îndestulată, stropită din belşug cu saké, familia se deplasează la templul cel mai apropiat, pentru a asista, la miezul nopţii, la cele 108 bătăi ale gongului, ele reprezentînd cele 108 păcate pe care omul le poate săvîrşi pe parcursul unui an. La fiecare lovitură de gong, păcatul este alungat din sufletul impur.

China

Focuri de artificii, petarde şi lampioane colorate luminează drumul spre Noul An. Conform tradiţiei, urările şi dorinţele scrise de fiecare sînt agăţate în copacul destinat special acestui scop: dacă rămîn acolo toată noaptea, dorinţele se vor realiza în cursul anului. Anul Nou chinezesc este sărbătorit cînd este Luna Nouă ,,Yuan Tan”. Chinezii din întreaga lume participă la procesiuni pe stradă, unde sînt aprinse mii de lanterne. Ei cred că spiritele rele sînt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta.

SUA

Americanii sărbătoresc peste tot Noul An printr-o explozie de lumini şi artificii, indiferent dacă afară sînt –10, sau +10 grade Celsius. La New York, în Time Square, cea de a 12-a bătaie a ceasului de la miezul nopţii este aşteptată de mulţime cu nerăbdare: toată lumea se află în stradă, se îmbrăţişează şi se sărută.

Ecuador şi Peru

Pe străzi domneşte un zgomot asurzitor, fiindcă toată noaptea explodează petarde şi artificii. A nu se uita flăcările: potrivit obiceiului, în semn de bucurie, sînt aruncate în foc manechine confecţionate special. Ca şi în Spania, la miezul nopţii se mănîncă 12 boabe de strugure, cîte una la fiecare bătaie a ceasului.

Tradiţii, credinţe şi superstiţii legate de Sărbătorile de Iarnă

pag 13 2

Pentru mulţi dintre români, Crăciunul, dincolo de activităţile asociate sărbătorii (împodobirea bradului, masa în familie, goana după cadouri sau răsplătirea colindătorilor), are o încărcătură emoţională extraordinară, iar de această zi sînt legate numeroase obiceiuri şi credinţe.

* În Ajunul Crăciunului, gospodarii îşi strîng din sat tot ceea ce au dat de împrumut, pentru ca sărbătorile să îi găsească în casă cu de toate.

* Coşurile caselor se scutură, iar funinginea se pune la rădăcina viţei-de-vie şi a pomilor, pentru rod bogat.

* Femeile pun în apa cu care se spală o nucă, pentru a fi sănătoase ca ea, şi un ban de argint, ca să fie bogate.

* În ziua de Ajun e bine să mănînci mere, ca să fii sănătos tot anul.

* E bine să faci un cadou cuiva în Ajunul Crăciunului, ca să ai un an prosper.

* Dacă te săruţi sub vîsc în noaptea de Ajun, vei avea noroc în dragoste, însă, dacă eviţi acest lucru, vei avea parte de ghinion.

* Luminile de Crăciun din brad nu se aprind înainte de apariţia primei stele.

* Lumînările aprinse în seara de Ajun nu trebuie stinse, acestea trebuie lăsate să ardă pînă la final, astfel, vei avea noroc toată luna ianuarie.

* Dacă nu dăruieşti nimic în Ajunul Crăciunului, prosperitatea te va părăsi.

* Cît de multe bucate de plăcintă strîngi în seara de Ajun, atîtea luni de noroc vei avea în anul care vine.

* În ziua de Crăciun, gospodarii pun mîna pe toate uneltele din curte, ca să le folosească sănătoşi şi cu spor în noul an.

* Tot de Crăciun, se pune o potcoavă în găleata cu apă şi, apoi, apa este dată la vite, pentru ca acestea să aibă o sănătate de fier.

* În această zi, nu se face deloc curăţenie şi nici nu se aruncă gunoiul, considerîndu-se că va fi alungat norocul.

* La masa de Crăciun trebuie să participe un număr par de invitaţi, un număr impar aduce ghinion.

* Se spune că vei avea noroc dacă ai vărsat vin pe masă, dacă ai dat de pomană şi dacă ai răsturnat cutia cu chibrituri.

* Împotriva deochiului şi farmecelor, în cele 4 colţuri ale mesei se pun usturoi şi seminţe de mac.

* Există credinţa că toţi copiii care se nasc în noaptea de Crăciun vor avea noroc în viaţă.

pag 13 3

Sărbătoarea Revelionului este însoţită, şi ea, de o serie de tradiţii şi de credinţe care spun ce e bine şi ce nu e bine să facem pentru ca Noul An să fie unul fericit, rodnic şi plin de speranţe. Spre exemplu:

acel obiect pe care îl ai în mînă de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mîna imediat după miezul nopţii va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Dacă ai bani în mînă, vei avea parte de ei în tot cursul anului, dacă îţi ţii iubita de mînă, îţi va merge bine în dragoste, dacă ţii paharul în mînă, vei avea un an vesel.

dorinţa pusă la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.

…e bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul Nou crenguţe de vîsc – ele aduc noroc.

este de rău augur dacă agăţi Calendarul înainte ca noul an să înceapă; la fel, şi dacă întorci fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.

…aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar.

nu e bine să te găsească Anul Nou cu datorii, căci vei fi dator tot anul.

prima persoană care îţi va trece pragul în prima zi din noul an va influenţa tot anul: persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, iar cele brunete aduc noroc.

…prima persoană care va bate la uşă în prima zi a noului an trebuie să fie primită. Dacă aceasta e o femeie – se spune că va fi un an prost; dacă e bărbat – va fi un an norocos.

…nu este bine să speli în prima zi a Noului An.

…este bine să porţi haine noi în ziua de 1 ianuarie şi ceva de culoare roşie, de Revelion.

…este semn rău să spargi ceva în prima zi a Noului An şi în noaptea de Revelion.

…este semn rău să plîngi în prima zi a Noului An.

…este bine să faci mult zgomot la miezul nopţii, pentru a alunga spiritele rele (clopoţei, pocnitori, artificii etc.).

în noaptea de Anul Nou este bine să laşi uşile şi geamurile deschise.

…este rău să imprumuţi bani sau altceva în prima zi a Noului An.

…aduce noroc să mănînci carne de porc şi linte de Anul Nou.

…Anul Nou va fi luminos şi bun dacă se lasă o lampă sau o lumînare aprinsă pîna la ziuă.

…în dimineaţa de 1 ianuarie se pun bani de argint în apa cu care se spală membrii familiei.

…nu este bine să laşi focul să se stingă de Anul Nou.

…este bine să întorci ceasul şi să îl potriveşti imediat după ce a bătut ora 12 noaptea.

…este bine să îţi săruţi iubitul/iubita la miezul noptii.

la masa de Sf. Vasile (1 ianuarie), există obiceiul de a aşeza, sub acoperămînt, în cele 4 colţuri, un ban, un cărbune, o oglindă şi o bucată de mămăligă. Fiecare dintre tineri îşi alege cîte un colţ şi, dacă alege banul – va fi bogat, bucata de mămăligă – va avea belşug, oglinda – va fi frumos şi sănătos, iar dacă alege colţul cu cărbunele – va fi urît şi rău.

…femeile nemăritate, dacă împrumută o verighetă şi o poartă de Anul Nou pe al treilea deget de la mîna stîngă, îl vor visa pe viitorul soţ.

…copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sînt norocoşi.

pag 12 3

COMENTARII DE LA CITITORI