Mesaj de Înviere, actual şi astăzi

in Alte știri

 

 

Iubiţi compatrioţi, am bucuria de a mă adresa dvs. acum, între două sărbători memorabile ale Umanităţii: Paştele şi Ziua de Armindeni. De aproape 2000 de ani, lumea creştină celebrează Învierea Domnului nostru Isus Christos, care este, neîndoielnic, cea mai importantă sărbătoare creştină. Dacă miracolul Învierii n-ar fi avut loc, cu adevărat, atunci totul n-ar fi fost decît o poveste frumoasă, dar lipsită de noimă. Inima Bibliei se află în Evanghelia după Ioan, e vorba de un text ca o bijuterie miniaturală, pe care prea iubita mea mamă, de cîte ori îl citea, lăcrima fără voie: „Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu Lumea, încît a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică“.

Tot astfel vă voi spune şi eu astăzi, cu smerenie şi dragoste de frate, să vă întoarceţi faţa către Dumnezeu, să nu vă aduceţi aminte de El doar la restrişte, sau de sărbătorile însemnate cu roşu în calendarele religioase, ci în orice zi a anului. A fi creştin înseamnă a avea în permanenţă, în inima ta, un mic altar de rugăciune, înseamnă a trăi cu frica lui Dumnezeu, a nu minţi, a nu fura, a nu face rău semenilor tăi. „Cine speră în minuni, să-şi întărească credinţa“ – scria marele poet german Johann Wolfgang Goethe, cel care în „Faust“ a zugrăvit o dimineaţă de Paşte înălţătoare, cu ţărani, meseriaşi, tîrgoveţi, soldaţi, tineri şi tinere, care se simt mai înalţi, mai frumoşi, mai curaţi sufleteşte, în dangătele de bronz ale clopotelor Învierii. Iar Poporul Român are nevoie acum de o minune dumnezeiască, pentru a fi mîntuit şi a ieşi din prăpastia adîncă unde forţele răului l-au prăvălit.

Al doilea praznic al acestor zile de primăvară este Sărbătorirea Muncitorilor. Ea e intrată în memoria Neamului ca Ziua de Armindeni, ceea ce în slava veche însemna „Ziua Proorocului leremia“ – Arimia Deni. Eminescu însuşi o slăveşte în versurile de tinereţe „Azi e Zi Întîi de Mai/ Azi e ziua de Arminden“. Ea este celebrată de muncitorii şi breslaşii români cu mult înainte de orice semnificaţie de ordin politic, cel puţin de 150 de ani încoace, iar memoria documentelor ne vorbeşte de ieşirea la iarbă verde a înaintaşilor noştri, care închinau un pahar de pelin rubiniu şi luau o gustare în larma muzicilor cîmpeneşti şi a hîrjoanei copiilor. Fiindcă noi, românii, de cînd ne ştim pe lume, pentru copii trăim, pentru ei ne jertfim, cu convingerea că dacă nouă ne este astăzi mai greu, măcar lor să le fie mai bine mîine. De bună seamă, cel mai împătimit rob al muncii a fost Isus Christos – pentru miliarde şi miliarde de oameni ai Planetei, de zeci şi zeci de generaţii. El a fost şi muncitor, şi semănător, şi pescar, şi vindecător.

Astăzi, Poporul Român are nevoie, mai mult ca oricînd, de ocrotire dumnezeiască. Aproape nimic nu merge cum trebuie în ţara noastră. „Nişte răi şi nişte fameni“ au scos totul la vînzare, au lichidat milioane de vietăţi şi sute de fabrici, au închinat ţara unor forţe satanice, de-a ajuns mîndra Românie ca o epavă eşuată în mlaştină. „Atunci cînd un sărac mănîncă un pui de găină, înseamnă că e bolnav ori săracul, ori puiul“ – spune un vechi proverb, care parcă niciodată n-a fost mai actual ca acum. De 7 ani sînteţi minţiţi, jefuiţi, batjocoriţi de toate liftele fără frică de Dumnezeu. În curînd va sosi şi vremea mea, iar eu vă voi face dreptate. Apar astăzi în faţa voastră pentru a vă aminti cîteva lucruri esenţiale: sămînţa demnităţii româneşti n-a pierit, mai există destule forţe iubitoare de ţară, care nu vor pîngări, nicicînd, drapelul Tricolor, iar puterea de regenerare a Neamului Românesc este fantastică. Primiţi, aşadar, salutul Partidului România Mare – care este cel mai curat, cel mai drept, cel mai curajos şi cel mai creştinesc bastion de apărare al celor mulţi şi nevoiaşi. Abia acum puteţi compara, abia acum vă puteţi da seama cine v-a minţit şi cine v-a vrut binele. Mereu sînteţi intoxicaţi cu şabloane de genul „Nu există alte soluţii!“. Eu vă spun că există, dar pentru salvarea ţării e nevoie de patriotism, de cinste, de muncă, de o judecată sănătoasă, de hotărîrea de a lua taurul de coarne, pînă nu e prea tîrziu. Veniţi degrabă alături de noi! Christos a Înviat!

CORNELIU VADIM TUDOR

(Mesaj prezentat la TVR – 29 aprilie 1997)

COMENTARII DE LA CITITORI