Mijloace de fraudare a alegerilor în aşa-zisa democraţie actuală (1)

in Alte știri

 

 

Cu prilejul alegerilor – locale, legislative sau prezidenţiale – românii, ca oricare popor din epoca pe care o trăim, speră ca în nivelul de trai al tuturora să se simtă o îmbunătăţire şi un grad de civilizaţie ceva mai ridicat, spre culmea pe care o visăm. De 25 de ani dorim acest lucru şi-n clipa cînd punem capul pe pernă. Zadarnică dorinţă. Drumul parcurs de ţara noastră după aceste alegeri n-a dus nicăieri, mergem din rău în mai rău, pînă vom trece şi de fundul prăpastiei. Starea aceasta de lucruri, extrem de gravă, se prelungeşte, pentru că atunci cînd mergem la vot nu ştim cui îl dăm. Dacă se întîmplă să cunoaştem candidatul şi să votăm în cunoştinţă de cauză, ne putem trezi ca votul nostru să fie dirijat, de către „forţe oculte“, pe altă direcţie, către altcineva, producîndu-se o fraudă, care pare să nu deranjeze pe nimeni în actuala democraţie românească.

Despre fraudarea alegerilor în România, publicaţiile Partidului România Mare (PRM), patronate de marele ziarist, pamfltar şi scriitor de valoare naţională, dr. Corneliu Vadim Tudor,liderul autoritar al PRM, de mai bine de 20 de ani, demască, cu dovezi imbatabile, furtul de voturi, turismul electoral sau listele duble de alegători, nu rareori, cu numele celor dispăruţi. Cu 2-3 ani în urmă, cîte un ziarist a cutezat, arareori, să vorbească, în presa scrisă dîmboviţeană, de fraude electorale repetate. Un astfel de exemplu este cel de la sfîrşitul lunii martie a.c., apărut în „Adevărul weekend“ (titlu de publicaţie forţat, fistichiu, ieşit din firescul limbii române; se alătură două cuvinte, din limbi diferite, fără legătură între ele – n.n.), numărul din 20-22. III. 2015, pag. 2-3, sub semnătura ziaristei Iulia Marin. Este un articol cu titlu edificator: „Noua Lege a finanţării partidelor dă liber la furat“. Ideea din titlu este amplificată în continuare de subtitlul: „Metehne: PSD şi PNL şi-au dat mîna şi au votat cu majoritate covîrşitoare noua Lege a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Marea noutate a legii este că va permite subvenţionarea campaniilor electorale din bugetul de Stat, dar asta nu înseamnă că politicienii nu vor mai avea acces la surse dubioase de finanţare. Mai mult, pot face împrumuturi care să fie decontate, ulterior, din banii contribuabilului“.

În şedinţa Camerei Deputaţilor, din 18 martie a.c., noua Lege a finanţării partidelor a fost votată de 262 de parlamentari, 8 deputaţi au fost împotrivă, iar 2 s-au abţinut. Deşi senatorii nu sînt de acord cu această lege electorală, Camera Deputaţilor a înaintat-o spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Legea, după o trecere fugitivă pe sub privirile celor de la Preşedinţie, este trimisă Parlamentului cu observaţiile de rigoare, de astă dată în dezbaterea Senatului, care o aprobă cu mici intervenţii neesenţiale. Să vedem, însă, care sînt noutăţile din noua Lege electorală, oprindu-ne doar la două dintre acestea, care merită mai multă atenţie:

1) Odată cu partidele, vor fi finanţate de la bugetul de Stat şi campaniile electorale ale acestora. Sumele cheltuite de un partid se returnează de la bugetul de Stat, dacă formaţiunea a obţinut cel puţin 3% din voturi, dar şi dacă facturile şi actele emise nu ridică suspiciuni din partea Agenţiei Electorale Permanente (AEP).

2) Partidele şi candidaţii se pot împrumuta de la persoane fizice şi juridice, pentru a-şi achita cheltuielile din campania electorală, printr-un act simplu încheiat în faţa notarului.

Ziarista Iulia Marin se adresează unor politicieni pentru a le afla părerile privind noutăţile acestei legi. Cititorii pot observa că oamenii politici intervievaţi se referă, cu deosebire, la cea de a doua problemă, mai toţi afirmînd că „… aceste împrumuturi transparente, care urmează să fie returnate din banii Statului, elimină posibilitatea fraudei“. Îi contrazic, însă, specialiştii cunoscători ai unor astfel de aranjamente, care atrag atenţia asupra „atribuţiilor suplimentare de control, care vor supraaglomera AEP, dar şi asupra credibilităţii unui simplu act notarial“. În articolul din „Adevărul“ ni se arată cum se poate produce, prin formulările din numita Lege, frauda. Citez: „ Concret, insuficientele mijloace de control, dar şi flexibilitatea finanţării prin împrumuturi, ar putea tenta, în continuare, politicienii (deci, ca pînă acum – n. R. P.). Mai mult, Comisia comună de control parlamentar, care s-a ocupat de elaborarea legii, recunoaşte, franc, că nu s-a făcut nici o estimare privitoare la sumele care ar putea fi decontate (subliniere – R.P.) din bugetul de Stat, după terminarea campaniei“.

Aceiaşi specialişti, privitor la corectitudinea unei astfel de finanţări a partidelor, apreciază că în prezenta Lege electorală nu se ţine cont de: a) insuficienţa mijloacelor de control; b) flexibilitatea finanţării prin împrumuturi ar putea tenta politicienii/ partidele; c) repetînd/ reluînd o lacună importantă a respectivei legi, Comisia de control parlamentar recunoaşte eludarea unei simple estimări privind sumele care ar putea fi decontate din bugetul de Stat la încheierea campaniei electorale.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI