MINUNILE EXISTĂ, SĂ NU VĂ ÎNDOIŢI!

in Pagină creştină

O mare minune a Sfîntului ierarh Nicolae (3)

Mai muncitor şi mai ascultător ca românii…
În România a venit, acum 14 ani, cu gînduri de afaceri. Avea economisiţi 3.000 de dolari şi a vrut să deschidă un magazin la ei în sat. N-a mers, şi banii
s-au dus. Un timp, l-au mai ajutat fraţii săi, dar i-a fost ruşine să tot ceară ajutor: „Am muncit la lopată, pentru 25 de lei pe zi. Să am ce pune pe masă, la copii! Nevasta e casnică, că sîntem mulţi…”. Trei ani a rînit ca salahor pe mai nimic. „Pe picioare m-am pus cînd am venit aici, la Biserica Sfîntul Gheorghe-Nou!”, recunoaşte creştinul. Aici, l-a remarcat pentru hărnicie părintele Emil Cărămizaru. „Ne-am apropiat. Am devenit prieteni. I-am simţit inima bună şi sufletul curat. Naşul e singurul om care m-a întrebat, vreodată, dacă am ce pune la copii pe masă şi dacă am mîncat…”, îşi laudă Nicolae părintele spiritual. Şi preotul are cuvinte frumoase despre finul său: „Şi eu l-am simţit om bun, corect, muncitor şi mai ascultător ca românii noştri”.
Se împacă bine cu toată lumea, că e cuviincios, muncitor şi respectuos. A învăţat asta din Liban, unde mai bine de 20 de confesiuni trăiesc într-o simbioză aproape neverosimilă zonei. Abed e mulţumit: „Acum e pace!”.
A visat o cruce venind spre el!
Da’ de unde pînă unde dorinţa sa de a se creştina? Că, la noi, nimeni nu face prozelitism. Aici e vorba doar de credinţă, voinţă şi dorinţă! Alwan Abdul Nasser, acum şi Nicolae, zîmbeşte larg şi povesteşte minunea sa: „Într-o noapte, am visat o cruce luminată. Venea spre mine! A doua zi, l-am întebat pe părinte ce înseamnă asta…”. Parohul bisericii voievodale Sfîntul Gheorghe-Nou îi ia vorba din gură: „I-am spus: «Mă, Abed, cred că a venit timpul să te botezi întru Hristos! Şi, dacă vei accepta să primeşti botezul creştin, eu îţi voi fi naş!». Mi-a spus că îmi dă răspunsul în două zile. O lună mai tîrziu, după Sărbătoarea de Sfîntul Nicolae, din 2011, l-am botezat”.
La botez, făcut un pic altfel decît la bebeluşi, că
n-ai cum să bagi ditamai omul în cristelniţă, Nicolae a fost pupat şi felicitat de toţi creştinii care se aflau
atunci în biserică. Şi nu erau puţini! Abed Nicolae rîde, mulţumit de alegerea sa: „Mai rar să vezi arab botezat în România! Cre’ că-s singurul!”.
„Am simţit că a ieşit ceva din mine,
că m-am curăţat!”
Părintele i-a ales numele. „De Sfîntul Nicolae ştia, din Liban. Aveam un prieten cu numele ăsta şi, cine primeşte numele ăsta acolo, are parte de mult respect! E un sfînt mare…”, e mîndru arabul naturalizat lîngă Buzău. Alegerea noului său nume are, însă, povestea sa. „Cu un an înainte, m-am îmbolnăvit la coloană. Am căzut la pat! Nu mai puteam de durere…”, povesteşte Nicolae. Părintele nu mai ştia de el şi, îngrijorat, i-a sunat soţia. După ce a aflat, a doua zi, o maşină a venit şi l-a dus direct la Spitalul Universitar. Părintele Cărămizaru îi făcuse şi plătise toate asigurările medicale. Inclusiv un RMN la o clinică privată. „A plătit naşul 1.500 de lei pe asigurare şi 500 de lei remeneu’”, e recunoscător creştinul nostru. După încă o zi, a fost operat şi, în convalescenţă, părintele Cărămizaru l-a ţinut la el acasă şi i-a întreţinut şi cele 8 guri de acasă.
„După ce m-am botezat, adică după ce mi-a turnat părintele apă sfinţită pe cap, am simţit că a ieşit ceva din mine, că m-am curăţat… Eram uşor! Parcă se curăţase sufletul meu!”, se emoţionează Abed Nicolae.
Petrecere de botez fără jucării
După botez, făcut cu tot ritualul specific unui
astfel de eveniment, au urmat, evident, petrecerea şi dansul. Numai că masa a dat-o naşul, adică părintele Emil Cărămizaru. Şi, cum altfel, la un restaurant libanez, situat vizavi de Biserica de la Kilometrul Zero al României, pe strada Lipscani. Aici s-au mîncat şi preparate din ţara finului, dar şi cele neaoş româneşti, de la Kafta, humus şi kebap, pînă la sarmale cu mămăliguţă. Proaspătul creştin a primit şi cadouri, majoritatea de la credincioşii prezenţi la insolitul botez. „Am primit şi bănuţi, şi icoane. Numai hăinuţe şi jucării nu!”, se sparge de rîs libanezul nostru.

(va urma)
Preot Emil Nedelea Cărămizaru
A consemnat Mihnea-Petru Pîrvu („Evenimentul zilei“)

COMENTARII DE LA CITITORI