Mircea Eliade

in Lecturi la lumina ceaiului

Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, Bucureşti – d. 22 aprilie 1986, Chicago) a fost istoric al religiilor, scriitor de ficţiune, filozof şi profesor român la Universitatea din Chicago. Filozof şi istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1.200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990).
După moartea lui Eliade, acesta a fost atacat de Adiana Berger (cea care s-a ocupat de aranjarea hîrtiilor din biblioteca lui Eliade, incendiată pe 18 decembrie 1985) cu acuzaţii de antisemitism, fără a aduce dovezi, prefigurînd linia atacurilor repetate care au urmat. În România de după 1990, s-a început publicarea doar a unei părţi din cele 40 de volume de operă ştiinţifică şi literară, preferîndu-se reeditările, astfel că în douăzeci de ani nu s-a reuşit publicarea integrală a operei sale. Valorile spirituale promovate de Eliade au continuat să anime proiecte culturale şi după 1990, moment în care a (re)dobîndit un statut de autor mitic, în sensul discuţiei în jurul unei opere neintegral publicată în România. Actualitatea scrierilor lui Eliade este probată de traducerea post-mortem a multora din scrierile sale (în spaniolă, italiană, portugheză etc.). În rîndul tinerilor redescoperind libertatea religioasă, literatura fantastică şi fronda specifică tînărului Eliade s-a redeşteptat interesul pentru opera şi viaţa autorului.

COMENTARII DE LA CITITORI