Misterul fiinţelor cu aripi (2)

in Alte știri

 

Un fapt care, pe noi, ne-a umplut de mirare îl reprezintă existenţa unui număr semnificativ de mărturii, apărute în diferite ziare locale americane, care arată că acest „om-pasăre“ nu este doar o ficţiune. Astfel, în 1880, într-un număr al cunoscutei publicaţii „New York Times“, se pomeneşte de apariţia „omului-pasăre“ nu numai în Coney Island, dar şi în alte regiuni! La 29 iulie 1890, ziarul „Courier Journal“, din Kentucky, Louisville, semnalează reapariţia „omului-pasăre“, în mai multe locuri. Iar în iunie 1905, timp de cîteva zile, cerul oraşului Voltama, Spania, a fost vizitat, în repetate rînduri, de o femeie în alb care, chiar dacă nu avea aripi, demonstra o abilitate de pasăre, zburînd graţios deasupra oraşului, uneori, şi împotriva vîntului. Ea a fost văzută de cel puţin 240 de martori, printre care s-au numărat şi 2 turişti englezi.

În 1936, în regiunea Pavlodar, din Kazahstan, E.E. Loznaia, pe atunci, o fetiţă de 15 ani, în timp ce se plimba pe o potecă pustie, privind în sus, a avut în faţa ochilor o imagine ciudată: un om îmbrăcat complet în negru, care mergea prin cer. Acesta părea să poarte un coif, iar, în spinare, ducea un obiect, asemănător unui rucsac. Cum făptura a trecut pe deasupra tinerei înspăimîntate, aceasta a putut să observe că acolo unde ar fi trebuit să fie faţa era, de fapt, „o întreagă suprafaţă neagră“. Îngrozită, fata a început să caute un loc în care să se ascundă, dar, privind iarăşi spre cer, şi-a dat seama că nu mai avea motiv să o facă – fiinţa misterioasă dispăruse!

O serie de episoade bizare s-au derulat la mai bine de un an după terminarea celui de-al II-lea război mondial. Nu mai puţin de 16 persoane, din San Diego, California, au fost martorii unui straniu eveniment: s-a ivit pe cer un obiect albăstrui, cu aripi, semănînd, conform relatării martorilor, cu un liliac uriaş. Apoi, valul de OZN-uri, din 1947, a creat o asemenea fierbere în rîndul populaţiei din Statele Unite, încît guvernul american s-a văzut silit să recurgă la toate mijloacele pentru a mistifica faptele reale. Totuşi, în ajutorul acestui fenomen, au sărit cîţiva „mistici“ şi „dezechilibraţi mintali“, care au început să împrăştie ideea că OZN-urile sînt nave extraterestre. Atenţia întregii lumi a fost, aşadar, îndreptată asupra farfuriilor zburătoare, şi nimeni nu a mai băgat în seamă acele „păsări gigant“ şi maşinile cu aripi, care apăruseră, din nou, pe cer, în 1948. Cu toate acestea, am găsit rapoarte despre aceste „păsări“ uriaşe, semnalate în diverse regiuni: Caledonia, Washington, Illinois etc.

În după-amiaza zilei de 6 ianuarie 1948, în orăşelul Chekalis, statul Washington, atenţia lui B. Zaskowski este atrasă, spre cer, de un zgomot ciudat. Privind în sus, el a văzut cum un om cu aripi de argint, prinse (aparent) de trupul acestuia, zbura la o înălţime de aproximativ 10 metri. Cîţiva copii, care se întorceau de la şcoală, au avut, de asemenea, prilejul să-l vadă plutind pe „omul cu aripi de argint“. Alteori, acesta a fost zărit pornind spre înălţimi, ajutîndu-se, din cînd în cînd, de un fel de monitor de control, care era plasat pe pieptul lui. După cîteva minute, ciudata făptură s-a înălţat brusc şi cu viteză mare spre cer, ţinîndu-şi aripile pe lîngă corp. În scurt timp, ea a dispărut din faţa privirilor mirate. Potrivit aceluiaşi B. Zaskowski, şi alţi localnici au fost martorii acrobaţiilor aeriene ale „omului cu aripi de argint“.

Rămînem, deocamdată, tot în statul Washington, dar vom poposi în oraşul Longview. Se pare că aici a fost semnalat un stol de „oameni-păsări“, la 9 aprilie 1948. Viola Johnson şi James Pittman, în timp ce se aflau în faţa spălătoriei din localitate, unde ambii erau angajaţi, le-au răsărit în faţa ochilor 3 oameni, îmbrăcaţi într-un fel de pelerine negre şi purtînd pe cap nişte coifuri închise la culoare. Cele 3 fiinţe zburau deasupra oraşului, la o înălţime de aproape 50 de metri. Ţineau în mîini „un fel de aparate… care arătau ca nişte pistoale”, avea să declare, mai tîrziu, James Pittman. Deşi martorii nu au sesizat nici un motor, timp de cîteva minute – cît a durat zborul celor trei – s-a auzit, totuşi, un zgomot asemănător celui făcut de un aeroplan.

La 18 iunie 1953, oraşul american Houston (statul Texas) devine scena unei întîmplări extrem de ciudate. În seara acelei zile, vecinii H. Walker, H. Phillips şi J. Meyers, care se aflau în curtea casei lor, lucrînd la construirea unui garaj, au văzut o umbră întinzîndu-se pe pajiştea din faţa casei. Primul lor gînd a fost că umbra uriaşă provenea de la un camion care, probabil, se îndrepta spre o străduţă alăturată. Impresia lor nu a durat mult, căci, în următoarele momente, umbra a făcut, parcă, un salt, oprindu-se deasupra unui copac din grădină. Au înţeles, atunci, că „umbra“ reprezenta, de fapt, silueta unui om, cu nişte aripi ca de liliac, înfăşurate în jurul trupului.

Vecinii au observat că acea creatură avea nişte picioare lungi de 2 metri, era îmbrăcată în negru, cu hainele strînse pe corp, şi purta o pălărie neagră. Întreaga făptură era înconjurată de un halo luminos. După o jumătate de minut, lumina şi fiinţa care o răspîndea au dispărut. Martorii au crezut, evident, că totul se terminase, dar, deodată, a început să se audă un zgomot puternic, iar deasupra caselor de pe strada lor s-a ivit un obiect luminos, de forma unei roţi.

Într-un alt caz, înregistrat în toamna anului 1956, un martor anonim a lăsat, la un sediu de Poliţie din Nebraska, SUA, o declaraţie în care susţinea că, în timp ce se deplasa pe şosea, la volanul unui camion, a observat, plutind în aer, un obiect ce părea a fi un zmeu înălţat de copii. Cînd s-a apropiat de locul respectiv, a descoperit că „zmeul” era, în realitate, o fiinţă umanoidă, înaltă de cca. 3 metri, zburînd nu într-atît de departe încît să nu i se poată vedea, clar, înfăţişarea. Martorul anonim relatează că fiinţa zburătoare avea nişte ochi mari, albaştri, cu o expresie demonică, pielea zbîrcită şi o pereche de aripi învelite (!) în aluminiu, care păreau să i se ramifice din trup. La fel ca şi monstrul din Chekalis, şi această creatură avea plasat pe piept un aparat, al cărui rol era, probabil, acela de a-i controla mişcările prin aer. După ce creatura a trecut pe deasupra camionului, martorul anonim susţine că fîşîitul pe care l-a auzit în acele clipe a fost ultimul semn al întîlnirii cu această fiinţă demonică.

(va urma)

LIVIU PREDESCU

COMENTARII DE LA CITITORI