Misterul minţilor strălucite (13)

in Lecturi la lumina ceaiului

Leonardo da Vinci

În fiecare zi în care porţile Muzeului Luvru sînt deschise, o mulţime de oameni se înghesuie în sala unde este expusă celebra pictură Gioconda, capodopera pictorului italian Leonardo da Vinci. Orice om, care şi-a petrecut măcar cîţiva ani pe băncile şcolii, a auzit de acest tablou, unul dintre cele mai renumite, chiar dacă, poate, nu şi cel mai valoros. La fel de cunoscut este şi creatorul său, deşi el considera pictura ca pe o îndeletnicire secundară. Leonardo da Vinci a fost un om de geniu, întruchiparea perfectă a spiritului şi erudiţiei caracteristice epocii renascentiste. Iată cum debutează prezentarea pe care i-o face dicţionarul „Robert des noms propres”: „Pictor, arhitect, sculptor, inginer şi teoretician italian”. Departe de a fi numai artist, el a fost savant şi inginer, încercînd să construiască, printre altele, un aparat de zbor. Nu a reuşit, însă, pentru că nivelul atins de tehnică, la vremea respectivă, nu se ridica la nivelul cunoştinţelor şi ideilor sale. Jacques Bergier îl include în lucrarea sa „Stăpînii oculţi ai timpului”, pentru că îl consideră, şi pe el, un călător în timp, aterizat, din viitor, în Secolul XV. S-a născut în 1452 şi a murit în 1519. Se ştie că a fost homosexual, că nu suporta deloc femeile şi că avea oroare de actul sexual. Iată consemnată o afirmaţie surprinzătoare a sa: „Organele sexuale ale omului sînt atît de dezgustătoare, încît este de mirare că fiinţele umane au reuşit să se reproducă”. O excelentă carte i-a fost consacrată de francezul Gabriel Séailles, în anul 1892, ea fiind intitulată sugestiv „Leonardo da Vinci, artist şi savant”. Jacques Bergier îşi propune să-i facă o prezentare bazată pe fapte concrete, aflate în urma lecturii jurnalelor şi Carnetelor sale. Înarmat cu aceste cunoştinţe, el ajunge la concluzii inedite, care îi întăresc convingerea că acest om venea din viitor. Leonardo da Vinci, ne spune Jacques Bergier, a fost primul ecologist. El subliniază că ecologia, în ciuda divagaţiilor şi exagerărilor la care s-a ajuns în zilele noastre, rămîne o ştiinţă deosebit de utilă, chiar indispensabilă supravieţuirii noastre pe această planetă. Artistul şi savantul renascentist a fost primul care a descris un sistem ecologic. Ideea i-a venit studiind ciclul apei. El era obsedat de apă, pe care o considera „sîngele pămîntului, sursa oricărei vieţi, elementul fundamental şi esenţial al tuturor creaturilor, vegetale sau animale”. Ideea revine obsedant în Carnete şi în notele sale.

(va urma)

MARGARETA CHETREANU

COMENTARII DE LA CITITORI