Momente şi documente cu caracter de îndrumare, referitoare la apărarea şi promovarea intereselor economice fundamentale – permanente – ale Statului Român (2)

in Pe meridianele lumii

 

Concepţia Manifestului-Program al PNL este concretizată astfel:

„w Mai înainte de toate, cu orice preţ şi în orice împrejurare, ţinem la apărarea şi dezvoltarea naţionalităţii române.

w Providenţa şi glorioşii noştri strămoşi ne-au dat o misiune de civilizaţiune la Gurile Dunării. Această sfîntă misiune trebuie să ne-o îndeplinim.

w Respectînd drepturile şi interesele statelor vecine, trebuie să fim şi noi pururea în poziţiune de a face a se respecta drepturile şi interesele României, de către ţările străine.

Deci, ne întrebăm: Mai sînt aceste comandamente doctrinare naţionale în preocupările majore ale partidelor politice care s-au perindat la conducerea ţării după evenimentele din decembrie 1989, în mod deosebit ale acelora existente la Putere şi celor ce doresc să preia Puterea?

În continuare, în Manifest se afirmă:

w Criza noastră financiară, în mare parte, nu provine atît din lipsa resurselor (în august 1864 şi în februarie 1866, guvernul contractează primele împrumuturi externe, la Londra şi la Paris, primul garantat cu veniturile vămilor, iar al doilea cu o ipotecă asupra veniturilor domeniilor Statului Român – n.n.), cît din lipsa spiritului unei adevărate economii la bugetul cheltuielilor noastre, din reaua şi nedreapta noastră sistemă de impozite, din legile vicioase de percepţiune, din neorganizaţiunea instituţiilor de credit, din care cauză comerţul şi industria ţării sînt în decădere.

w Prin urmare, îndreptarea finanţelor noastre stă în putinţele, în mîinile noastre. Bugetele noastre le vom putea echilibra îndată ce ne vom ocupa serios cu reformarea sistemei noastre financiare, cu adoptarea unui mod mai bun şi mai producător în administrarea proprietăţilor Statului, îndată ce vom înzestra ţara cu o mai economică organizare a serviciilor publice, cu modificarea impozitului personal printr-un mod de repartiţie dreaptă. Vom îmbunătăţi finanţele noastre, mai cu deosebire, îndată ce vom organiza creditul prin bănci agricole şi comerciale, care să ridice comerţul, industria, agricultura, să le dea viaţă prin stimularea şi înlesnirea tranzacţiunilor private, precum şi lucrărilor publice ale Statului şi ale Judeţelor.

w Fără un comerţ, fără o industrie prosperă, un stat nu poate înainta, fără căi de comunicaţii şi institute de credit, acestea nu pot prospera.

w A constitui, dar, creditul, a completa sistemul nostru de şosele şi a cere şi ajutorul vaporului, spre a grăbi transporturile, este mijlocul cel mai bun de a ieftini producerea, de a ieftini exportarea producţiilor noastre. Cu acest mod vom de viaţă agriculturii şi industriei noastre, vom mări avuţia particulară şi, prin aceasta, vom înmulţi şi resursele tezaurului public.

w Să adăugăm la acestea măsuri serioase spre a prezerva şi dezbăra ţara de aventurierii străni, care sînt un rău naţional, o plagă şi pentru comerţ, şi pentru industrie, şi pentru agricultură chiar (realităţi confirmate şi de experienţa de după 1989, cînd aşa-zişii agenţi economici străini ne paralizează, ne jefuiesc şi ne ruinează în modul cel mai barbar economia, ajunsă în pragul colapsului total – n.n.), prin modul de speculaţiuni, neiertat de legi şi de morală, ce întrebuinţează şi atît mai vătămător, căci numărul lor este foarte mare, mai ales în partea de peste Milcov. Cu asemenea garanţii vom merge pe calea prosperităţii financiare şi comerciale“.

Scurt comentariu. PNL, la alegerile din 1867, obţine un important succes – acesta participînd cu intermitenţă, pînă în 1876, la guvernarea ţării –, situaţie care-i permite să influenţeze traducerea în fapt a unora din principiile economice programatice ale politicii sale, concretizate, între altele, în construirea celor dintîi linii ferate, destinate să dezvolte economic zonele de producţie respective, să activeze comerţul şi transportul produselor în interiorul acestor regiuni şi să stabilească legături comerciale şi de civilizaţie cu celelalte state; desfiinţarea concesiunii poştelor unor străini (austrieci, ruşi şi turci) şi trecerea acestor servicii, atît de importante pentru siguranţa naţională, sub autoritatea organelor de stat române; adoptarea primei legi privind construcţia de şosele (naţionale, judeţene şi comunale), menite să contribuie la dezvoltarea factorilor economici de producţie şi de repartiţie a bogăţiilor în zone întinse din spaţiul teritorial al României ş.a.

(va urma)

Prof. univ. dr. Gavrilă Sonea

COMENTARII DE LA CITITORI