Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (18)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

BISERICA SFÎNTUL GHEORGHE-NOU, GROPNIŢĂ DOMNEASCĂ
Este important de consemnat faptul că, în luna decembrie a anului 1729, Doamna Maria Brâncoveanu a fost înmormîntată alături de soţul ei martir, tot în Biserica Sfîntul Gheorghe Nou, dorinţă exprimată mai înainte, prin epitaful scris pe candela de la mormîntul voievodal.
Lîngă cripta Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu se află mormîntul Voievodului Ioan Mavrocordat, Domnitorul Ţării Româneşti
(1716 Nov. 21-1719 Febr. 23, n. 1684,1 1719 Feb. 23).
În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat faptul că în Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou mai sînt înmormîntaţi: Domniţa Ilinca (n. 1682 + 1712), Domniţa Smaranda (Zmaragda – soţia Caimacamului Craiovei, din 1745, Constantin Gr. Băleanu, n. 1690, +1746), două dintre cele şapte fiice ale domnitorului Constantin Brâncoveanu; marele ban Manolache Lambrino (+ 1745 Iunie 16) soţul Domniţei Bălaşa Brâncoveanu; Şerban Constantin Duca (1696/97, + cca.1746) fiul domnitorului Moldovei Constantin-Vodă Duca (Duculeţ) şi al Măriei Brâncoveanu (+ 1697), a doua fiică a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu; biv-vel logofătul Constantin Brâncoveanu (n. 1707-+1762), unicul nepot de fiu al domnitorului Constantin Brâncoveanu (singurul fiu al lui Constantin, cel întîi născut al Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu); fiul marelui Logofăt Constantin, Marele Ban Manolache (Emanoil) Brâncoveanu (n. 1748-+ 1811 Aprilie 25), şi fiul acestuia, marele ban Grigore Brâncoveanu (n. cca. 1770 -+1832, Aprilie 27), ultimul descendent de parte bărbătească al familiei Brâncovenilor. Se pare că într-una din criptele bisericii este înmormîntat şi domnitorul Antonie Vodă din Popeşti (+1672, după 20 martie, la Constantinopol), bunicul Doamnei Maria Brâncoveanu, precum şi soţia marelui logofăt Constantin Brâncoveanu, Maria Coslegianu (fiica lui Toma Iuliano zis Paleologu Coslegianu şi a Saftei, fiica marelui spătar Mihail Cantacuzino – unchiul domnitorului Constantin Brâncoveanu), poate şi Maria (Măriuţa) Alexeanu (11733), fiica Sfîntului Ştefan Brâncoveanu.
O atestare istorică foarte importantă privitoare la mormintele din Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou este o candelă din argint, datată 1736-1737, cu următorul text: „Această candelă eta candelă s-au dat la Sfeti Gheorghie la mănăstire unde odihneşte robul lui Dumnezău, Ştefan beizadea Bosorobo Brâncovean; leat 7245“. Această mărturie valoroasă, adusă la lumină de către profesorul Alexandru Elian, împreună cu echipa sa de cercetători epigrafişti, ne arată că şi osemintele muceniceşti ale Sfîntului Ştefan Brâncoveanu, cel de-al doilea fiu al Domnitorului Martir şi Sfînt Constantin Brâncoveanu, au fost reînhumate tot în Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou. Strămutarea acestor oseminte muceniceşti a fost făcută, foarte probabil, de către Domniţa Bălaşa, sora Sfîntului Ştefan Brâncoveanu. Spre deosebire de mormîntul tatălui său, Sfîntul Voievod Constantin Brâncoveanu, identificat în 1914, cripta unde au fost depuse osemintele Sfîntului Martir Ştefan Brâncoveanu nu a fost identificată pînă în prezent.
Aşadar, la 22 de ani de la aşezarea osemintelor martirice ale Domnitorului Constantin Brâncoveanu în cripta Bisericii Sfîntul Gheorghe Nou, la data de 20 iulie 1742, nepotul său „Constantin Basarab Brâncoveanul, Biv Vel Stolnic” închina Bisericii Sfîntul Gheorghe – Nou o moşie, care îi rămăsese „de la fericitul întru pomenire moşul mieu Constantin Vodă Brâncoveanu”, arătînd, de asemenea, că bunicul său la acest „sfînt lăcaş nu numai ctitor desăvîrşit iaste”, ci aici „şi oasele fericiţilor întru pomenire moşilor şi a tot neamul nostru sînt astrucate”. Această mărturie întăreşte ceea ce Doamna Maria consemnase deja pe candela de deasupra mormîntului domnesc.

(va urma)
Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI