Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (24)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

UN MORMÎNT CE SE DESCOPERĂ TUTUROR
Tehnica zidăriei acestui mormînt şi dimensiunile cărămizilor sînt aproape identice cu ale vechiului zid al bisericii şi anume: 29 x 14×4 centimetri, faţă de 21 x 15 x 4 centimetri. În dreapta acestui mormînt am dat de alt mormînt, zidit cu acelaşi fel de cărămidă ca şi cel precedent, dar cu rostul între cărămizi numai de 1,5 centimetri, ceea ce denotă o manieră de lucru a unei epoci mai tîrzie. Şi bolta acestui mormînt era spartă, în mijloc, iar mormîntul umplut cu dărîmături.
Osemintele din acest mormînt aparţin la patru schelete de la care s-a păstrat numai un craniu de femeie şi maxilarele inferioare ale unor persoane bătrîne. În mormînt s-au găsit multe blăni de coşciuge aşezate unele peste altele, provenite din înmormîntările succesive ale morţilor depuşi aci, şi s-a observat, în special, existenţa a două coşciuge, unul îmbrăcat cu mătase purpurie, care era mai vechi şi altul cu purpură vişinie, care era mai recent. Craniul cu osemintele scheletului cărui aparţinea au fost găsite într-o cutiuţă vopsită verde, la capul mormîntului, deasupra tuturor oaselor. Pe un giulgiu imprimat cu flori am găsit resturile părţei ultime din cifra Marelui Ban, Grigore Brâncoveanu: G.B., care afrontau o floare din cele imprimate pe giulgiu. Aceste litere ne dezleagă problema înmormîntării Brâncovenilor, de la Doamna lui Brâncoveanu-Vodă, Maria, pînă la ultimul Brâncovean: Marele Ban Grigorie Brâncoveanu şi anume: Doamna Ilinca, moartă în aprilie 1721, Maria Doamna, Lambrino Banul, ginerele lui Brâncoveanu, mort în 1745, septemvrie 15 şi Grigore, mort la 28 aprilie 1832 şi îngropat la 30 aprilie 1832. În concluzie, săpăturile au confirmat în întregime presupunerile bazate pe fapte istorice, ale existenţei mormintelor la biserica „Sfîntul Gheorghe-Nou”, sub pietrele respective.
Discursul Episcopului de Argeş Ilarion, ţinut la înmormîntarea prietenului său: ultimul Brâncovean, Grigore Brâncoveanu Banul (descoperit de dl. Chirileanu zilele acestea), care reaminteşte tradiţia păstrată în familia Brâncovenilor despre osemintele aduse de la Constantinopol de Doamna Maria, spre a fi înmormîntate în mormîntul ctitoricesc, de la Sfîntul Gheorghe – Nou, ne dau siguranţa deplină că osemintele aflate sub piatra cu Stema Domnească sînt oasele lui Constantin Vodă Brâncoveanu.
Săpăturile confirmă existenţa mormîntului ctitoricesc al lui Constantin Vodă Brâncoveanu şi al unui copil al său, sub piatra de mormînt decorată cu Stema Ţării, care mormînt este flancat pe stînga de mormîntul lui Ion Mavrocordat Vodă, iar pe dreapta de mormîntul lui Grigore Brâncoveanu”.
20 decembrie 1932
„Se aprobă concluziunile raportului d-lui Drăchiceanu. (ss) N. lorga, Preotul N.M. Popescu, Ar. Verona, I. Andrieşescu, V.G. Ştefînescu, C. Moisil. p. conf. Virg. Drăghicescu”…
Istoricul Nicolae lorga făcea referire în timpul Conferinţei mai sus menţionate, de la Fundaţia Dalles, din data de 22 decembrie 1932, la Emanuil Hagi Mosco. Acesta şi datorită faptului că nu fusese invitat de către Comisiunea Monumentelor Istorice să participe la deshumare, susţinea, în contradictoriu cu Nicolae lorga şi Virgiliu Drăghiceanu, că cercetarea mormîntului brâncovenesc nu a fost făcută corect. În replică, aşa cum am arătat, Nicolae Iorga, Virgiliu Drăghiceanu, precum şi alţi specialişti şi istorici au demonstrat cu argumente ştiinţifice că identificarea osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu a fost făcută cu respectarea strictă a normelor impuse de cercetarea istorică, arheologică, antropologică şi medico-legală stabilite de Comisie.
În final, Emanuil Hagi Mosco, fiind invitat de către Virgiliu Drăghiceanu la Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou, în luna ianuarie a anului 1933, a fost întrebat de către acesta care este cripta unde se află osemintele Domnitorului Constantin Brâncoveanu, din cele trei prezentate. Emanuel Hagi Mosco nu a putut da un răspuns, spunînd că şi el este întru totul convins „că Brâncoveanu Vodă a fost îngropat la Sfîntul Gheorghe. E neîndoielnic şi nu se poate admite controversă. Deci, mormîntul lui numai aici este şi numai aici trebuie căutat […]”. Cu alte cuvinte, acesta şi-a declinat competenţa în favoarea specialiştilor.

(va urma)
Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI