Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (25)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

MAREA PROCESIUNE, ÎN SIMFONIA CLOPOTELOR
Pe temeiul celor constatate de către specialişti, a urmat hotărîrea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din data de 17 februarie 1933, privind reînhumarea osemintelor muceniceşti, stabilită în ziua de 21 mai 1933. Acest termen s-a amînat un an, respectiv pentru data de 21 mai 1934, întrucît atunci se împlineau 220 de ani de la decapitarea Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu. În acest scop, s-a întocmit un program al viitoarei ceremonii, comunicat Protoieriilor printr-o circulară şi s-a lansat Apelul din data de 17 mai 1934 al Patriarhului Miron Cristea către toţi credincioşii, pentru a participa la procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Voievodului Constantin Brâncoveanu, programată pentru data de 21 mai 1934.
Astfel, la data fixată, ceremonia şi-a găsit reflectarea în presa vremii, care a redat cuvîntul rostit de I.P.S. Patriarh Miron Cristea şi în care s-a reamintit istoricul descoperirii mormîntului şi al cercetărilor, prin mijloace ştiinţifice, pentru atestarea autenticităţii osemintelor defunctului Domnitor. În Circulara către Protoierii se spunea: „Întrucît este vorba de slăvirea memoriei Voievodului, care a suferit martiriul atît personal, împreună cu fiii săi, cît şi ca Domnitor al Ţării Româneşti, credem că este o datorie sfîntă pentru Biserica Creştină Ortodoxă Română şi pentru slujitorii ei să ia parte cît mai vie la această solemnitate, spre a pune în evidenţă tăria credinţei şi căldura patriotismului acestui mare Domnitor, a cărui viaţă şi domnie este împletită cu cele mai frumoase acte de virtute creştină, de pietate şi dărnicie, nu numai pentru neamul românesc şi Biserica străbună, ci şi pentru întreaga creştinătate de pe vremea lui“.
Lemnul pentru confecţionarea raclei cu osemintele martirice ale Voievodului Constantin Brâncoveanu a fost luat, cu semnificaţie simbolică, dintr-un bătrîn stejar aflat în curtea palatului brâncovenesc de la Mogoşoaia. Părintele Profesor Niculae Şerbănescu, întorcîndu-se cu gîndul în timp, spunea: „Timp de aproape un an şi jumătate, acest sicriu cu oseminte a fost păstrat cu grijă în altarul bisericii Sfîntul Gheorghe – Nou, unde, în toamna anului 1933 şi iarna celui următor, 1934, pe cînd, ca elev la Seminarul Nifon Mitropolitul, cîntam cu colegii în corul bisericii, le-am văzut îndeaproape, de mai multe ori, parohul de atunci, preotul Constantin Popescu (+ aprilie 1949), atrăgîndu-mi atenţia, în chip deosebit, asupra vertebrei ce purta urma tăieturii de iatagan“.
În data de 17 mai 1934, la praznicul înălţării Domnului, Patriarhul Miron Cristea a făcut un apel către toată suflarea românească: „Comisiunea Monumentelor Istorice, în urmărirea scopurilor ei, făcînd exhumări în Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou din Capitală, a verificat adevărul afirmat în inscripţia unei candele de Doamna Maria – pioasa soţie a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, care a adus din Insula Halki osemintele scumpului ei soţ şi mucenic al credinţei creştine ortodoxe şi le-a aşezat în mormîntul familial şi ctitoricesc de acolo. Iar Biserica a crezut a fi o creştinească datorie să reaşeze la locul de odihnă scumpele oseminte, în cadrul unei slujbe şi procesiuni festive, ca toţi credincioşii să aibă putinţa de a le da cuvenita cinstire. Cetăţenii vor îndeplini o patriotică şi creştinească datorie, participînd la această slujbă şi procesiune, în ziua de 21 mai 1934 (praznicul Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena, ora 10 dimineaţa). De sine se înţelege că toţi cei ce se ştiu rude cu nemuritorul voievod îşi vor face prin participare şi o familială datorie către memoria celui ce a ridicat slava numelui Brâncoveanu pînă la mucenicie“.
CIRCULARA CĂTRE INSTITUŢIILE CULTURALE PENTRU COMEMORAREA LUI CONSTANTIN VODĂ BRÂNCOVEANU
„Împlinindu-se 220 de ani de la moartea în chinurile cele mai cumplite a marelui domn român şi bun creştin, Constantin Brâncoveanu, Biserica Noastră a găsit de bine ca, cu prilejul reînhumării osemintelor sale, ce va avea loc în ziua Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena (21 Mai) din anul acesta, pe lîngă procesiunea religioasă impunătoare ce va fi în Capitală cu acest prilej să participe toate instituţiile culturale ale ţării noastre la această pioasă comemorare.
Căci veneratul voevod român a fost nu numai ctitor de măreţe sfinte locaşuri, ce-i proslăvesc memoria în tot cuprinsul ţării, ci şi un mare ctitor al culturii româneşti în genere, în duh creştin, în ţară şi peste hotare, cum aşa de frumos spunea vestitul predicator şi Mitropolit Antim Ivireanul: «Creştineasca-ţi mare însufleţire a fost rîul cel cu curgerile de aur, dintre care au curs 4 izvoare: ale Românilor, Elinilor, Arabilor şi ale Ivirilor tipare».
Domnia sa, în timp de peste un pătrar de veac, a inaugurat acea epocă, supranumită Brâncovenească, sub toate raporturile de manifestare ale sufletului românesc.
Prin unitatea creştină a sufletului românesc, fără de desbinări confesionale ori alte religiuni, marele domn întrevedea făurirea şi trăinicia unităţii noastre naţionale, aşa cum ne-a încredinţat prin vieaţa şi martiriul său şi al copiilor săi.
De aceia, cu onoare Vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri ca şi elevii şcoalei condusă de d-voastră, să participe cu pregătirea necesară la executarea acestei sărbătoriri pioase“.
Cu arhiereşti binecuvîntări,
Arhiepiscop şi Mitropolit MIRON,
Patriarh
Cons. Referent Pr. M. Bulacu

(va urma)
Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI