Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (27)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

PROCESIUNEA RELIGIOASĂ A REÎNHUMĂRII OSEMINTELOR LUI BRÂNCOVEANU

Comemorarea a 220 de ani de la moartea marelui Domnitor
„Capitala a fost martora unei pioase şi măreţe ceremonii, cum de multă vreme nu s-a văzut.
Suveranul, guvernul ţării, ierarhii şi clerul în frunte cu I.P.S.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, au participat la solemnitatea reînhumării osemintelor marelui voevod martir Constantin Basarab Brâncoveanu. Totodată, împlinindu-se, în vara aceasta, şi 220 de ani de la mişeleasca ucidere a domnitorului şi a familiei sale la Ţarigrad, s-a făcut această comemorare.
Solemnităţile s-au făcut cu un fast deosebit, luînd parte la ele mii de credincioşi. Oraşul a fost pavoazat de sărbătoare, iar străzile pe unde impunătorul cortegiu a parcurs drumul de la Patriarhie la Biserica Sf. Gheorghe-Nou, unde au fost depuse osemintele, erau înţesate de un public înduioşat de suferinţele şi mucenicia voevodului, care şi-a iubit legea mai presus de vieaţă. La trecerea cortegiului, credincioşii îşi făceau, smeriţi, cruce, şi mulţi îngenunchiau cu lacrimile în ochi. Au făcut o deosebită impresie clerul în frumoase odăjdii şi numeroasele delegaţii de călugări şi călugăriţe sosite de la multe mănăstiri din ţară spre a lua parte la procesiune.
În timpul trecerii cortegiului pe străzi, clopotele tuturor bisericilor din Capitală au dat veste credincioşilor, cu dangătele lor, de săvîrşirea pioasei ceremonii a transportării osemintelor marelui şi bunului voevod creştin, Constantin Basarab Brâncoveanu, spre locul de veşnică odihnă.
Cum s-a desfăşurat solemnitatea
Era la Patriarhie sicriul în care au fost puse osemintele voevodului, exhumat de Comisiunea Monumentelor Istorice.
Sicriul e minunat sculptat, în lemn de stejar, şi poartă, pe capac, stema Brâncovenească, săpată măestrit de sculptorul Anghel Dima, după o ştampilă păstrată de la principele Brâncoveanu. Pe marginile laterale şi în faţa capacului sînt sculptaţi serafimi; pe toate laturile, sicriul poartă sculpturi de crisanteme, în stil Brâncovenesc, vulturi în cioc cu crucea pe care stă coroana domnească şi doi călăreţi.
La Patriarhie, osemintele Domnitorului au fost aşezate cu sicriul în paraclis, unde s-a slujit seara priveghere; apoi dimineaţa Liturghie, precedată toată noaptea de evangheleşti citiri.
De dimineaţă, către ora 9, au început să sosească, înşiruindu-se în Piaţa Bibescu-Vodă: călugări şi călugăriţe, stareţe şi stareţi de pe la mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor, cu camilavce şi culioane, preoţi, protoierei, revisori eclesiastici din eparhie, seminarul monahal de la Cernica, preoţi şi cîntăreţi din Capitală. Public imens staţiona pe trotuare pe tot parcursul de la Patriarhie pînă la biserica Sfîntul Gheorghe-Nou.
Pe la ora 8 jumătate, o ploaie foarte bine venită a răcorit atmosfera, curăţind şi tot praful de pe străzi.
I.P.S. Patriarh – văzînd ploaia şi cerul întreg cernit –
dăduse dispoziţii ca să se facă slujba în sala mare a palatului; dar, ca prin minune, ploaia a încetat tocmai la timp, urmînd soare, cald, pînă cînd după ce s-a terminat totul, ca după ameazi să continue o ploaie mare, care a săturat hotarul de apa dorită.
Serviciul religios la biserici
La biserica lui Brâncoveanu s-a făcut slujba sărbătorii Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena. Cordoane de militari şi poliţişti opreau pătrunderea în biserică a maselor. La celelalte biserici din Capitală, slujbele au fost terminate la ora 9, aşa ca preoţii să poată fi în Piaţa Bibescu-Vodă de cu vreme, spre a se încolona în cortegiu.
Ceremonia de la Patriarhie – Asistenţa
La ora 10 jumătate a sosit în curtea Patriarhiei M.S. Regele Carol II, însoţit de A.S.R. Principele Nicolae şi Măria sa Marele Voevod Mihai. Guvernul ţării era reprezentat prin d-nii: prim-ministru Gheorghe Tătărăscu; dr. C. Angelescu, Ministru de Instrucţie, Culte şi Arte; Inculeţ, Ministru de Interne; Franasovici, Ministru de Comunicaţii; N. Teodorescu, Ministru de Industrie şi Comerţ; Alex. Popescu-Necşeşti, Subsecretar de Stat la Culte şi Arte; Mitiţă Constantinescu, Subsecretar la Finanţe; Negură, la Domenii; Budurăscu, Subsecretar de Stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri.
Reprezentanţi ai familiei Brâncoveanu erau d-nii Const. Brâncoveanu, George Brâncoveanu, George Bibescu, d-na Alexandrina Cantacuzino, d-na şi
d. Argetoianu, general Berindey, familia col. Ştefănescu-Kreţulescu, Fălcoianu, Slătineanu, etc.
Din partea Armatei, erau d-nii generali Uică, Ministrul Apărării Naţionale; Condeescu, Ştefănescu-Amza, Samsonovici, Gorski, Mihail lonescu, Papazoglu, Negreanu. Mai erau prezenţi d-nii Al. Donescu, Primarul General al Municipiului Bucureşti, I. Pitulescu, Directorul general al Poştelor, d. Zograf1, din partea Coloniei albaneze etc.
Serviciul religios
S-a slujit parastas pentru pomenirea şi odihna sufletului celui răposat, în curtea Patriarhiei, de I.P.S. Patriarh Dr. Miron Cristea, în sobor cu mitropoliţii, episcopii şi arhiereii ţării: II.PP.S.S.LL. Pimen al Moldovei, Nectarie al Bucovinei şi Gurie al Basarabiei; PP.SS.LL. Vartolomei al Rîmnicului, Lucian al Romanului, Grigorie de la Arad, Nichita – Argeş, Veniamin vicarul Huşilor, Ilarion vicarul Romanului, Vasile arhiereu Sibiu, Dionisie al Ismailului, Cosma al Dunării-de-Jos, Gherontie al Tomisului, Ghenadie al Buzăului, Nifon Criveanu al Huşilor, arhiereii: Tit. Tîrgovişteanul şi Platon Ploeşteanul.
Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei, sub conducerea d-lui. Prof. Oancea. Ca omagiu din partea Ardealului, unde are atîtea ctitorii, I.P. Sf. Patriarh a dispus să se cînte cîntările de la parastas şi prohod, ardeleneşti”.

(va urma)
Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI