Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (29)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

PROCESIUNEA RELIGIOASĂ A REÎNHUMĂRII OSEMINTELOR LUI BRÂNCOVEANU

Potrivit hotărîrii Sfîntului Sinod şi a înaltei binecuvîntări a întîistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în baza avizului Ministerului Culturii, a început deshumarea moaştelor Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu din mormîntul voievodal al Bisericii Sfîntul Gheorghe Nou. Pentru acest moment cu încărcătură duhovnicească, istorică şi emoţională deosebită, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a desemnat o comisie, formată din teologi, arheologi, istorici, antropologi, un arhitect specialist în monumente istorice, precum şi doi specialişti în restaurare-piatră. Această Comisie a fost coordonată de către Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Membrii acestei Comisii au fost următorii: P.S. Episcop Varsanufie Prahoveanul – Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ulterior ales de către Sfîntul Sinod al B.O.R. Arhiepiscop al Rîmnicului; P.C. Preot Ionuţ Corduneanu – Vicar Patriarhal; P.C. Preot Alexandru Moţoc – Inspector General Bisericesc; P.C. Preot Prof. Dr. Emil Nedelea Cărămizaru – parohul Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou; Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu, membru al Academiei Române; Prof. Univ. Dr. Panait I. Panait, istoric, arheolog specialist; Prof. Dr. Gheorghe Mănucu Adameşteanu, arheolog expert; Dr. Raluca – Iuliana Popescu, arheolog specialist; Ingrid Pool, expert în arheometrie; Dr. Andrei Soficaru, specialist antropolog, de la Institutul „Francisc Rainer” al Academiei Române; Dr. Mihai Constantinescu, specialist antropolog, Institutul „Francisc Rainer” al Academiei Române; Arhitect Dr. Dan D. Ionescu, specialist monumente istorice; Prof. Anton Raţiu, sculptor; Alexandru Siminic, sculptor restaurator monumente istorice. La această lucrare din Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou a participat şi o echipă de la Sectorul Cimitire şi Servicii Funerare al Arhiepiscopiei Bucureştilor, coordonată de P.C. Preot Costinel Ailioaiei, Consilier eparhial.
Intervenţia arheologică la mormîntul Sfîntului Voievod Constantin Brâncoveanu s-a desfăşurat în perioada 12-15 mai 2014. Operaţiunea de desfacere a plăcii funerare a început în dimineaţa zilei de luni, 12 mai 2014. Înainte de începerea lucrărilor, s-a săvîrşit o rugăciune de binecuvîntare în prezenţa Preasfinţitului Părinte Varsanufie Prahoveanul şi a membrilor Comisiei, după care echipa desemnată a trecut propriu-zis la lucrarea de deschidere a mormîntului voievodal. Mai întîi a fost desfăcută, cu multă atenţie, piatra funerară, ce cîntăreşte aproximativ o mie de kilograme şi era fisurată în trei locuri încă din timpul incendiului din martie 1847. Apoi a fost scos „patul” de cărămidă pe care fusese aşezată piatra funerară în anul 1985. Ulterior, echipa a purces la desfacerea plăcii de beton, aşezată deasupra criptelor în timpul lucrărilor de consolidare şi protejare a mormîntului, efectuate tot în anul 1985, sub coordonarea renumitului arhitect Ştefan Balş. După cum se ştie, intervenţia la mormîntul voievodal din anul 1985 a avut ca scop exclusiv consolidarea mormîntului, sicriele din cripte rămînînd neatinse. După ce a fost deschisă placa de beton marţi, 13 mai 2014, au fost găsite trei cripte despărţite prin pereţi de cărămidă, în interiorul cărora se aflau trei sicrie. Primul sicriu identificat a fost cel al domnitorului loan Mavrocordat (1716-1719). Sicriul se afla în cripta din latura de sud-vest. Stabilirea identităţii osemintelor domnitorului a fost realizată pe baza unui recipient din sticlă, sigilat la ambele capete, ce conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, la data de 22 mai 1934, prin care arăta că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domnitorul Ioan Mavrocordat. Acest document lămureşte identitatea osemintelor domnitorului Ioan Mavrocordat, cît şi faptul că, potrivit documentului găsit: „în racla a doua se găsesc oseminte străine familiei Mavrocordat, care nu trebuie confundate cu acele ale lui Ioan Vodă Mavrocordat, care sînt aşezate chiar sub capătul criptei”.
În plus, la identificarea osemintelor lui Ioan Vodă Mavrocordat a contribuit şi existenţa unor litere confecţionate din metal, cu iniţialele «I M» (Ioan Mavrocordat) şi a unei coroane în miniatură, alcătuită tot din metal, toate acestea fiind aplicate pe sicriu.
Aşadar, specialiştii arheologi şi antropologi, pe baza cercetărilor prezente şi a celor anterioare, au stabilit faptul că în sicriul alăturat lui Ioan Vodă Mavrocordat se află oseminte ale familiei Brâncovenilor (aflate în cripta de sud-est).
Odată ce a fost stabilită apartenenţa osemintelor din cele două cripte, atenţia membrilor Comisiei s-a îndreptat asupra celui de-al treilea sicriu, situat în latura de nord a mormîntului, într-adevăr, în conformitate cu relatările arheologice mai vechi, în această criptă au fost găsite moaştele Domnitorului Martir şi Sfînt Constantin Vodă Brâncoveanu. Ele erau aşezate în formă de cruce, iar craniul sfîntului se afla în partea de sus a acestor moaşte. Descoperirea sfintelor moaşte a creat o puternică emoţie membrilor Comisiei. Echipa de antropologi, examinînd sfintele moaşte, a constatat la craniul Sfîntului Constantin Brâncoveanu următoarele: „Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vîrsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stîng, produsă cu un obiect ascuţit. De asemenea, am putut observa, pe partea posterioară a ramilor mandibulari, urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase. Aceste observaţii sînt în concordanţă cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cu observaţiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932”.
Important de consemnat este faptul că antropologii Dr. Andrei Soficaru şi Dr. Mihai Constantinescu au adus mărturii noi faţă de Raportul antropologic din decembrie 1932, care atesta că la una dintre vertebrele cervicale exista o tăietură „oblică” produsă de un corp tăios. Ei au descoperit în plus unele leziuni produse de „obiecte tăioase […] la partea posterioară a ramilor mandibulari”, adică la partea de sub maxilarul inferior, ceea ce arată o evidentă tăietură la nivelul gîtului, produsă în urma execuţiei prin decapitare. În privinţa „perforaţiei de formă circulară de la osul parietal stîng” este de consemnat faptul că aceasta este produsă din interior spre exterior, confirmînd atestările istorice ce arată că, după execuţia din data de 15 august 1714, capul Sfîntului Constantin Brâncoveanu, precum şi ale celorlalţi martiri au fost purtate în suliţe la poarta Seraiului, după care, în aceeaşi zi au fost aruncate în mare […]. După examinarea antropologică, Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul a îndeplinit un ritual bisericesc de punere în raclă a sfintelor moaşte, în timp ce se săvîrşea Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Mărturisesc, ca martor şi participant la acest eveniment cu conotaţii istorice şi duhovniceşti, că trăirea resimţită în faţa descoperirii moaştelor Marelui Domnitor şi Sfînt Martir Constantin Brâncoveanu îmi va rămîne în minte şi în suflet pentru totdeauna.

(va urma)
Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI