Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (30)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

Aflarea moaştelor Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu reprezintă cel mai important şi de neuitat moment din viaţa mea de slujitor al sfintei Biserici. Pentru mine a fost un privilegiu duhovnicesc să particip în calitate de slujitor la sfîntul altar al bisericii ctitorite de către Sfîntul Constantin Brâncoveanu la acest popas istoric. Ştiind că acest demers duhovnicesc, istoric şi ştiinţific a adus o împlinire a aşteptărilor îndelungate ale clerului şi poporului dreptmăritor, consider că documentaţia prezentată în vederea deschiderii mormîntului voievodal şi-a atins sublimul scop.
Epilogul apoteotic al identificării sfintelor moaşte, precum şi mutarea lor în raclă reprezintă rodul credinţei, speranţei şi trudei mai multor generaţii iubitoare de Christos şi cinstitoare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

SLUJBĂ DE POMENIRE PENTRU DOMNITORUL IOAN MAVROCORDAT ŞI MEMBRII FAMILIEI BRÂNCOVEANU

„Joi, 15 mai, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de preoţii slujitori de la Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou din Bucureşti, a săvîrşit slujba Parastasului pentru persoanele ale căror oseminte au fost deshumate. După ce s-a desfăcut mormîntul, s-a constatat că înăuntru erau mai multe sicrie, ce adăposteau mai multe oseminte. S-au identificat cu uşurinţă sicriul şi sfintele moaşte ale Domnitorului Sfînt Constantin Brâncoveanu, care poartă mărturiile martiriului său. Acestea au fost constatate şi de către cei doi antropologi, care vor consemna în scris aceste adevăruri istorice în raportul ce se va întocmi la sfîrşitul lucrărilor.
De asemenea, atunci cînd s-a desfăcut piatra de mormînt,
s-a găsit şi sicriul care adăpostea osemintele domnitorului Ioan Mavrocordat, dar şi ale doamnei voievodului, ale Mariei Brâncoveanu, dimpreună cu două dintre fiicele ei. Am săvîrşit parastasul pentru Doamna Maria Brâncoveanu, pentru cele doua fiice ale ei şi pentru Domnitorul Ioan Mavrocordat, a spus PS Episcop Varsanufie Prahoveanul”.

COMUNICAT DE PRESĂ
Cercetările arheologice şi antropologice din Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou au făcut obiectul unui comunicat de presă, intens mediatizat:
„În anul 1932 au fost realizate cercetări arheologice în biserica Sfîntul Gheorghe – Nou, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu (Secretar al Comisiei Monumentelor Istorice). Cu această ocazie, au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu.
În timpul lucrărilor de consolidare a mormîntului voievodal, din anul 1985, arheologul profesor universitar Panait I. Panait a coordonat cercetările arheologice la acea vreme. În perioada
12-15 mai 2014, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, prin responsabilul de şantier, arheolog expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu şi expertul în arheometrie Ingrid Poli, au realizat cercetarea arheologică a zonei mormîntului domnitorului Constantin Brâncoveanu din Biserica Sf. Gheorghe – Nou. Au fost descoperite trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului locaşului de cult. într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormîntului, încă din anul 1720, de către Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), identificate pe baza unor iniţiale metalice (IM.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, ce conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, Domnitorul Ioan Mavrocordat. În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte se aflau mai multe oseminte, depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX. Echipa de cercetare a fost completată prin prezenţa a doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru şi dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer. Astfel, domniile lor au putut vedea osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu şi au observat următoarele: «Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vîrsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stîng, produsă cu un obiect ascuţit. De asemenea, am putut observa, pe partea posterioară a ramilor mandibulari, urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase. Aceste observaţii sînt în concordanţă cu datele istorice cunoscute despre uciderea Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cu observaţiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932». Sfintele Moaşte ale Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu au fost aşezate, după o rînduială specială, într-o raclă confecţionată din argint aurit la atelierele Patriarhiei Române. Această raclă a fost realizată cu înalta binecuvîntare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu osteneala Preasfinţitului Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. În dimineaţa zilei de 21 mai 2014, de praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (hramul Catedralei Patriarhale), după săvîrşirea Sfintei Liturghii la Catedrala Patriarhală, începînd cu ora 15.00, a avut loc o procesiune solemnă cu moaştele Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu, pe următorul traseu: Catedrala Patriarhală, Biserica Domniţa Bălaşa, Piaţa Universităţii şi Biserica Sfîntul Gheorge – Nou, unde vor fi depuse sfintele moaşte.
Muzeul Municipiului Bucureşti
Patriarhia Română”
(va urma)
Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI