Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (33)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

Sfinţirea raclei cu moaştele Sfîntului Constantin Brâncoveanu

După săvîrşirea Sfintei Liturghii în altarul de vară al Catedralei Patriarhale, a urmat procesiunea solemnă, asemenea celei din 1934, desfăşurată pe următorul traseu, (începînd cu ora 15.00): Catedrala Patriarhală, Biserica Domniţa Bălaşa, Piaţa Universităţii şi Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou, unde moaştele Sfîntului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, rămîn pentru totdeauna”.
Racla cu moaştele Sfîntului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a fost sfinţită în ziua de 20 mai, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Paraclisul Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa patriarhală, la ceremonie participînd ierarhi ai Sinodului Mitropolitan al Munteniei şi Dobrogei, preoţi şi diaconi de la Reşedinţa patriarhală, Administraţia patriarhală şi cea eparhială şi din soborul de slujitori ai Catedralei Patriarhale. Din soborul ierarhilor au făcut parte IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, PS Părinte Visarion, Episcopul Ţuicii, PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, PS Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar patriarhal şi PS Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvîntat cu apă sfinţită racla cu moaştele Sfîntului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, ce va fi aşezată în următoarea zi, 21 mai 2014, în Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou din Bucureşti. Racla cu moaştele Domnitorului Martir este lucrată din argint aurit şi împodobită cu motive florale şi arhitecturale brâncoveneşti. „Această raclă a Sfîntului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu este o raclă prin care noi oferim darul artei româneşti din darurile lui. Întoarcem Sfîntului Constantin Brâncoveanu frumuseţea stilului brâncovenesc prin care el a onorat poporul român şi acum noi, din darurile sale, am pregătit acest dar de recunoştinţă, de evlavie, de cinstire, învăţînd prin aceasta că recunoştinţa este virtutea cea mai mare a creştinilor şi activitatea cea mai mare, aşa cum ne arată Sfînta Recunoştinţă numită Sfînta Euharistie. Moştenirea brâncovenească înseamnă credinţă puternică, jertfelnică şi o artă de sinteză între valorile spirituale răsăritene şi cele din Biserica Apuseană”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

PROCESIUNE ISTORICĂ,
LA 300 DE ANI DE LA MARTIRIZAREA SFINŢILOR BRÂNCOVENI

În dimineaţa zilei de 21 mai 2014, grupuri de credincioşi se îndreptau spre Catedrala Patriarhală pentru a participa la Sfînta Liturghie şi pentru a cinsti moaştele Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu, alături de moaştele Sfîntului Dimitrie cel Nou din Basarabi şi ale Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena.
În jurul orei 15, cînd era programată procesiunea, Dealul Patriarhiei era înţesat de o mare mulţime de credincioşi. Racla cu sfintele moaşte, realizată din argint aurit şi împodobită cu emailuri şi motive florale brâncoveneşti, a fost aşezată sub baldachinul de pe esplanada Catedralei Patriarhale. Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în fruntea a 20 de ierarhi, a dat binecuvîntarea începerii pelerinajului istoric cu moaştele Sfîntului Constantin Brâncoveanu. Racla a fost ridicată pe umerii a patru preoţi, înaintea ei fiind purtată icoana Sfinţilor Martiri Brâncoveni, pictată special pentru acest eveniment de către pictorul Ioan Moldoveanu.
S-a format o coloană impresionantă, alcătuită din aproximativ 1.000 de preoţi, îmbrăcaţi în veşminte aurii, de sărbătoare, grupaţi în ordine, pe protoierii. În fruntea procesiunii se aflau protosingheli şi arhimandriţi, care purtau crucea şi ripidele. Au urmat seminariştii cu steagurile bisericeşti, diaconii purtători de cădelniţe, stareţii, stareţele, monahii şi monahiile din mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor. Coloana de preoţi părea nesfîrşită şi se deplasa încet, cu solemnitate, pe fondul sonor al clopotului mare de la Catedrala Patriarhală. Înaintea raclei cu moaştele Sfîntului Voievod păşea Preafericitul Părinte Daniel. Preoţii şi seminariştii intonau imnuri bisericeşti. Pe tot parcursul procesiunii, şase monahii cădeau racla cu sfintele moaşte.
În timpul desfăşurării procesiunii, coloana preoţilor semăna cu un fluviu uman aurit, armonizat de prezenţa numeroşilor monahi şi monahii, însoţiţi de glasurile tinere ale elevilor de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, care intonau cîntări din slujba Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi Troparul învierii. După ce a trecut pe lîngă clopotniţa Catedralei Patriarhale, monument ctitorit în anul 1698 de Voievodul Martir, alaiul s-a îndreptat spre al doilea monument, Crucea brâncovenească de la poalele Dealului Patriarhiei, unde s-a făcut prima oprire, marcată cu o ectenie şi condacul întîi al Acatistului Sfinţilor Martiri Brâncoveni. De aici, procesiunea a parcurs strada Bibescu Vodă, traversînd Bulevardul Unirii, pînă la Splaiul Independenţei, unde a intrat pe strada Sfinţii Apostoli, la Biserica brâncovenească Domniţa Bălaşa (paraclis patriarhal), unde s-a făcut a doua oprire. Aici, părintele paroh Ştefan Ababei, împreună cu slujitorii sfîntului lăcaş, a întîmpinat pelerinii purtînd Sfînta Evanghelie. Pe timpul acestei opriri, s-a rostit ectenia rînduită şi condacul al şaselea din Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Însemnătatea acestei opriri constă şi în faptul că Domniţa Bălaşa, ctitora acestui lăcaş, este cea de-a şasea fiică a Sfîntului Martir şi Voievod Constantin Brâncoveanu. De aici coloana şi-a urmat mersul prin spatele Palatului de Justiţie, umplînd străzile cu miile de participanţi, acestea deveniseră parcă prea înguste, neîncăpătoare pentru mulţimea prezentă la acest pelerinaj istoric. Astfel, numeroşi credincioşi au fost nevoiţi să treacă şi prin curţile caselor întîlnite în cale. Pe tot traseul, numeroşi locatari ai caselor particulare sau funcţionari ai unor instituţii au ieşit în balcoane, la
ferestre sau chiar pe acoperişuri, pentru a aduce cu pietate un omagiu Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu. Astfel, procesiunea a căpătat înfăţişarea unei emoţionante manifestări duhovniceşti ce se materializa printr-o vizibilă şi binemeritată revărsare de dragoste şi respect faţă de jertfa unică şi mucenicească a Sfîntului Constantin Vodă Brâncoveanu.

(va urma)

Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI