Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (4)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

 

De aceea, singura trufie a Strãlucirii Tale este fericirea, pe care filozoful Aristotel o împarte în trei feluri de bunãtãţi: în cele exterioare sau întîmplãtoare, cele trupeşti sau naturale, şi cele sufleteşti, care se mai numesc şi opţionale. Cele sufleteşti sînt: înţelepciunea, cumpãtarea, dreptatea şi curajul. Cele trupeşti sînt: frumuseţea, bunãtatea, sãnãtatea şi desãvîrşirea. Cele exterioare sînt: neamul, prietenii, banii şi averile. Deci, la care altul în afarã de Strãlucirea Ta s-au mai gãsit toate acestea? Fiindcã bunãtãţile tale cele trupeşti fac sã aducã evlavie celor exterioare, cu bunãtãţile tale cele exterioare se hrãnesc bunãtãţile tale cele fireşti şi prin acele lucruri trupeşti şi exterioare, însemnezi şi îţi arãţi bunãtãţile şi calitãţile tale cele sufleteşti. Pe cei care se mîndresc cu cele bune ale lor, dobîndite din întîmplare, îi întreci cu bunãtãţile tale cele trupeşti, iar pe cei evlavioşi în bunãtãţile cele trupeşti, îi întreci prin bunãtãţile şi calitãţile tale cele sufleteşti; fiindcã, prin înţelepciunea ta, pe toţi cei înţelepţi îi biruieşti, şi prin cumpãtarea ta îi cuminţeşti, cu dreptatea îi întreci pe cei drepţi şi prin curajul tãu sufletesc asemenea îi întreci pe cei care se înfrîneazã patimilor. Prea iubitorule de Dumnezeu, aşa cum am spus mai sus în cazul Strãlucirii Tale, se adevereşte fericirea de care vorbeşte Aristotel, fiindcã frumuseţea calitãţilor tale te-a arãtat chip dumnezeiesc, avînd acele douã însuşiri ale lui Dumnezeu, aceea de a cunoaşte fãpturile şi de a cunoaşte mai dinainte pe cele viitoare, recunoscute chiar şi de teologii Bisericii.

Prea Strãlucirea Sa trebuie sã le cunoascã pe cele existente în omul desãvîrşit, prin prisma puterii sale, dar pe cît este cu putinţã; fiindcã „a cunoaşte“ nu este la îndemîna oricui, ci întotdeauna se face printr-o îmbunãtãţire a aceluia şi prin acea cumpãtare din cea mai înţeleaptã, pe care multele încercãri ţi-au dat-o şi ţie, conducînd la modul cel mai bun, nu chinuind (tiranizînd), ci cãlãuzind (conducînd) domneşte, nu stãpînind peste mãsurã, ci conducînd cu înţelepciune şi trãire, îngrijindu-te ca un iconom înţelept şi de cele viitoare, dînd la o parte cele vãtãmãtoare ale societãţii şi aducîndu-le în aceasta pe cele folositoare, înlãturînd tulburãrile iernii ce vin asupra Domniei, pe care cu multã trudã ai îndreptat-o, pãzind primãvara cea dulce a liniştii celor de sub tine, de care de multe ori te-ai îngrijit.

(va urma)

Preot dr. Emil Nedelea Cãrãmizaru

COMENTARII DE LA CITITORI