Monografia Bisericii Sfîntul Gheorghe-Nou, din Bucureşti (54)

in Pagină creştină

– Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea sfinţilor Brâncoveni (1714-2014) –

SCHIMBAREA LA FAŢĂ A BISERICII SFÎNTUL GHEORGHE-NOU (6)
În registrul de jos, este pictată scena Hristos vindecînd pe cei cu felurite boli. Şi aici impresionează generozitatea Domnului Iisus faţă de cei aflaţi în suferinţă, dar vindecaţi datorită credinţei lor. Într-o altă zonă, în partea sudică a peretelui dinspre est, impresionează realismul scenei vitejeşti a Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe din Silena omorînd balaurul cu aripi roşii, demonice, cuprins de groaza morţii cînd este străpuns de suliţa sfîntului.
În acelaşi registru, la confluenţă cu peretele sudic, se află tabloul Hristos vindecînd pe orbul din naştere. Opus acestui spaţiu, la capătul vestic al peretelui de sud, se află pictată scena reprezentînd Scara lui Iacov. Şi aici se remarcă graba îngerilor care păşesc pe scara sprijinită sub medalionul în care Maica Domnului, cu Iisus prunc, îi îndeamnă să urce. Zona nordică a pronaosului este rezervată reprezentării unor momente din viaţa Domnului Iisus Hristos, a sfintelor muceniţe şi a sfintelor cuvioase. În registrul superior al capătului nordic al peretelui de est se află pictat Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorîtorul de Mir. La nord, spre est, este pictată scena Pilda celor 10 fecioare, în care se observă disperarea dramatică a cinci dintre ele, cărora nu li s-a mai deschis poarta ce duce la Mîntuitorul Hristos.
La capătul vestic al peretelui de nord se află scena Cina din Betania, în care Mîntuitorului îi sînt unse picioarele cu mir de către Maria, sora Martei. În continuare, la capătul nordic al peretelui vestic, în imediata apropiere a marelui tablou ce ilustrează Adormirea Maicii Domnului, se află pictată scena Hristos umblînd pe mare, cu momentul salvării lui Petru, cuprins de valuri din cauza îndoielii sale, de către Mîntuitorul.
Peretele nordic, împărţit în trei registre, este rezervat pictării unor momente din viaţa Domnului Iisus Hristos şi reprezentării în mărime naturală a sfintelor cuvioase. Astfel, pe primul registru de sus este pictat Mîntuitorul Hristos în cele trei momente ale ispitirii Sale de către diavol. Dacă în centrul tabloului Iisus este înfăţişat blînd, dar neînduplecat în faţa diavolului, pe care-l alungă cu un gest al mîinii drepte avîntate, în celelalte două ipostaze pictate, de o parte şi de alta, Domnul Iisus este reprezentat cu mişcări avîntate ale ambelor braţe, impresie susţinută şi de către imaginea veşmintelor, care flutură în vînt.
În cel de-al doilea registru, spaţiul este ocupat de o singură scenă, intitulată Hristos binecuvîntînd pruncii. Tabloul este alcătuit, în partea estică, din grupul ucenicilor lui Hristos, îngrijoraţi de îndrăzneala copiilor, Domnul Iisus fiind reprezentat în partea opusă, înconjurat de copiii familiarizaţi cu El, ţinînd pe mîini un copil în timp ce rosteşte: „Lăsaţi copiii să vină la Mine […]“ (Luca 18,16). Dacă îngrijorarea ucenicilor este relevată de mişcarea corpurilor lor şi de figurile lor uşor neliniştite, imaginea Domnului Iisus este calmă, protectoare, iar copiii au înfăţişare încrezătoare, ca fiind în apropierea unui prieten şi protector al lor. Peretele vestic, sub cafas, este împodobit cu tablourile votive ale ctitorilor, în ipostază monumentală. La sud faţă de uşa de acces în sfîntul lăcaş, se află Sfîntul Martir Constantin Brâncoveanu şi soţia sa, Doamna Maria Brâncoveanu, ambii susţinînd cu mîna macheta bisericii. De o parte şi de alta a lor, sînt grupaţi fiii lor, Sfinţii Martiri Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, precum şi Sfîntul Martir Ianache Sfetnicul. În celălalt grup, alături de Doamna Maria Brâncoveanu, sînt pictate fiicele lor, Domniţele Maria, Ilinca, Stanca, Safta, Smaranda, Ancuţa şi Bălaşa.

(va urma)
Preot dr. Emil Nedelea Cărămizaru

COMENTARII DE LA CITITORI