Nedescifratele taine de pe Columna lui Traian (3)

in Lecturi la lumina ceaiului

O scenă dureroasă ştearsă misterios de pe Columnă (2)
Această scenă, în care sînt redaţi doi soldaţi romani care prezintă mulţimii, pe un scut, capul sîngerînd al regelui Decebal, a fost ştearsă prin cioplire. Despre autenticitatea evenimentului imortalizat în piatră depune mărturie, însă, un monument funerar închinat lui Tiberius Claudius Maximus, cel care i-a dus împăratului Traian capul lui Decebal. Monumentul a fost descoperit de profesorul american Michael P. Speidel, de la Universitatea din Honolulu, în 1965, în satul Grammeni, din apropierea anticului oraş Philippi, de pe teritoriul fostei provincii romane Macedonia. Mormîntul conţine o inscripţie în care se spune, printre altele: „Tiberius Claudius Maximus, veteran, fiind în viaţă s-a îngrijit să se facă acest monument… fost făcut cercetaş… de două ori decorat în războiul dacic… de către acelaşi împărat făcut decurion… fiindcă prinsese pe Decebal şi îi dusese capul la Ranisstorum…“.
Deşi cetatea sau castrul, sau oraşul cu acest nume din Dacia, unde se afla Traian după înfrîngerea dacilor în al doilea război, din 105-106, nu a fost identificat cu certitudine, cercetători precum istoricul Ştefan Grecianu sînt de părere că ar fi vorba despre Deva.
Oricum, fapta soldatului Tiberius Claudius Maximus este confirmată şi de relieful de pe monumentul funerar care îl înfăţişează călare, repezindu-se la un dac prăbuşit la pămînt, din mîinile căruia cade un pumnal încovoiat, adică Decebal, care tocmai se sinucisese. Scena acestui suicid apare şi pe vase din Gallia şi Spania, dovadă că evenimentul a avut un larg ecou în epocă.
Creştinii, acuzaţi pe nedrept de mutilarea Columnei
„Ciudat este faptul că relieful în care capul lui Decebal este prezentat pe scut (sau pe o tavă) a fost distrus prin ciocănire minuţioasă. Nu se mai văd decît contururile care sugerează despre ce este vorba: un castru, în interiorul căruia se vede un cort militar, în faţa căruia doi soldaţi romani prezintă unei mulţimi un scut pe care este aşezat un cap uman. Cine a distrus această scenă şi de ce? Cine putea ajunge la vîrful Columnei cu un ciocan şi ce l-a determinat să şteargă această scenă? Pentru că nu este vorba despre o distrugere accidentală, nici produsă de eroziune, din cauza intemperiilor. Este mîna cuiva care a vrut să dispară din Istorie acest cumplit episod. Unii specialişti au oferit o interpretare total necredibilă: creştinii ar fi şters scena! În 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, începînd cu 1558. Între 1589 şi 1590, în locul statuii lui Traian din vîrful Columnei, dispărută încă din Antichitate, a fost pusă statuia Sfîntului Petru. Se presupune că scena despre care vorbim a dispărut atunci, deoarece atingea sensibilitatea creştinilor. Însă pe Columnă apar reprezentări cel puţin la fel de macabre: soldaţi romani prezentînd împăratului capete de daci, capete de daci înfipte în pari în faţa unui castru, un soldat ţinînd în dinţi un cap de dac desprins de corp etc. Dar, pentru Secolul al XVI-lea, astfel de reprezentări nu erau macabre. Mai mult, creştinii erau familiarizaţi din Noul Testament cu imaginea Salomeei purtînd tava cu capul Sfîntului Ioan Botezătorul. Să fie vorba de apărarea memoriei lui Traian, prezentat ca un ucigaş, cum au sugerat alţi cercetători?“, se întreabă dr. Aurora Peţan, care a studiat această problemă.
Unii specialişti cred că creştinii ar fi şters scena mai tîrziu, deoarece, la începutul Secolului al XVII-lea, cînd Ludovic al XVI-lea a comandat o copie a Columnei, artistul Pietro Santi Bartoli (1635-1700) a executat copii de detaliu de pe scenele Columnei, iar secvenţa despre care vorbim apare în lucrarea sa. De altfel, un album cu reproducerile lui Bartoli a fost dăruit Bibliotecii „Astra“, din Sibiu, de către Badea Cîrţan, care a adus în desaga sa, de la Roma, acest nepreţuit document pe care, ca şi în alte cazuri, cercetătorii continuă să-l ignore. „Aceia care au atribuit gestul distrugerii creştinilor din Secolul al XVI-lea nu au cunoscut suficient istoria Columnei. Între ei se numără şi cel mai mare expert al Columnei, Conrad Cichorius (sfîrşitul Secolului al XIX-lea). Poate vreunul dintre împăraţii Romei de origine dacică, despre care istoria noastră nu pomeneşte niciodată, a vrut să răzbune într-un fel soarta tragică a dacilor. Sau poate altcineva, mult mai tîrziu, căci unele scrieri despre daci încă erau citate în Secolul al VI-lea. Sau poate e doar o simplă răzbunare a sorţii… Oricum ar fi, important este că, de-a lungul vremii, durerea şi revolta pentru înrobirea Daciei au dăinuit, iar gestul ştergerii de pe Columnă a scenei celei mai umilitoare pentru daci este o dovadă limpede în acest sens“, a afirmat Aurora Peţan. Despre tainele documentului în piatră de la Roma, care constituie actul nostru de naştere ca popor, se pot scrie pagini întregi. Rămîne doar ca istoricii să dorească să se aplece mai mult asupra lor.

Sfîrşit
DUMITRU MANOLACHE

COMENTARII DE LA CITITORI