Nereguli descoperite la Spitalul Elias: două milioane de bacterii în săpunul lichid produs de Romchim

in Război corupției

Spitalul Elias din Bucureşti s-a confruntat, în 2014, cu cazuri de infecţii nosocomiale, sursa acestora fiind descoperită de doi medici în săpunul lichid Maxil furnizat de Romchim.
Potrivit unei anchete publicate de jurnaliştii „Gazetei Sporturilor“, în 2014, după ce un copil nou-născut şi un bolnav de cancer au intrat în stare gravă pentru că au contractat infecţii nosocomiale, doi medici au analizat săpunul lichid. „Ne-am trezit cu o bacterie nouă pentru spitalul nostru: Serratia marcescens. O bacterie de hazna! Ceva nu era în regulă”, a declarat directorul medical de la Elias, Dana Safta. Pe 30 iulie 2014, Mariana Buzea şi Marilena Filipoiu au luat probe din săpunul utilizat în laborator şi din cel folosit de asistente, săpun Maxil, produs la o fabrică din Tîrgu Mureş, în ambele probe fiind descoperită bacteria serratia marcescens, un germen care se dezvoltă în fecale. Ulterior, probele au fost trimise şi la Institutul Cantacuzino, iar rezultatele au arătat că erau 2 milioane de bacterii într-un mililitru de săpun lichid, adică aproximativ 400.000 de bacterii într-o picătură. Astfel, la începutul lunii august 2014, spitalul a declanşat un control în toate stocurile de Maxil, iar toate probele au arătat că acesta era contaminat cu germeni. Cu toate acestea, fabrica a negat acuzaţiile aduse de spital. De asemenea, spitalul a mai făcut un test, la Institutul Cantacuzino, pentru a verifica dacă bacteriile din sîngele nou-născutului şi din cel al bătrînului aparţin aceluiaşi genotip cu tulpinile găsite în săpunul lichid. Conform medicului Dana Safta, şi la Focşani, şi la Spitalul de Transplant Cardiologic din Tîrgu Mureş, care foloseau Maxil, situaţiile erau similare. Medicul spune că nu ştie ce s-a întîmplat la spitalele din Tîrgovişte, Arad şi Galaţi. A fost trimisă o informare către DSP, către Institutul de Sănătate Publică şi către Ministerul Sănătăţii. Scandalul a devenit public după ce jurnalista Elvira Gheorghiţă a aflat de această problemă, moment în care a intervenit şi ministrul Sănătăţii, pe atunci Nicolae Bănicioiu.
Asemănări între declaraţiile date de Bănicioiu şi Cadariu
Jurnaliştii de la GSP au făcut şi o comparaţie între declaraţii din 2014 ale lui Bănicioiu şi cele făcute de Patriciu Achimaş-Cadariu cu ocazia declanşării scandalului dezinfectanţilor din 2016, privind produsele Hexi Pharma. „Acele certificate sînt în acord cu ceea ce prevede legislaţia europeană, avem chiar o directivă. Testele sînt făcute de producător şi acele teste sînt prevăzute în certificat. Aici, probabil, a fost vorba de o declaraţie falsă şi de o testare, probabil, improprie”, a spus atunci Bănicoiu, potrivit GSP. De asemenea, jurnaliştii GSP au invocat şi declaraţia medicului Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care spunea că „această bacterie găsită la Elias poate produce infecţii, dar numai în procent de 2% din infecţiile nosocomiale”. De asemenea, similitudinea între cele două cazuri este dată şi de întîrzierea cu care ministrul Sănătăţii a decis retragerea din spitale a dezinfectanţilor, Bănicioiu făcînd anunţul în acest sens în octombrie 2014.
Cine sînt vinovaţii
Vinovaţi în acest caz sînt Inspecţia Sanitară din Ministerul Sănătăţii şi DSP, care nici măcar nu aminteşte criza în raportul său anual, scrie tolo.ro. Cornel Moldovan, directorul Romchim, a precizat că a avut loc şi un control pe dezinfectanţi în toată ţara, însă marii producători ar fi fost protejaţi. „Cei de la DSP-uri au găsit mari probleme la multe firme, mult mai mari ca noi! Dar nimeni nu le-a mai făcut nici publice şi nici n-a detaliat cercetările în cazul celorlalte firme cu probleme!”, susţine Moldovan, care afirmă că probele martor păstrate în fabrică nu conţineau bacterii şi că fabrica a reglementat procedurile interne. Acestea sînt şi problemele menţionate în Raportul DSP din 2014. Cu toate acestea, problemele erau mascate prin expresia „neconformităţi de etichete”. „Dar măcar noi, aşa mici cum sîntem, ne-am învăţat lecţia, am schimbat unele proceduri şi am remediat orice posibilitate de a produce neconform”, spune directorul firmei din Tîrgu Mureş.
„Am încercat să scăpăm de bacterie din sistemul de circulaţie a săpunului lichid”
Medicul Dana Safta, directorul Spitalului Elias, declara că au încercat să scape de bacterie, fiind necesară înlocuirea întregului sistem de circulaţie al săpunului lichid. „Am încercat să scăpăm de bacterie din sistemul de circulaţie a săpunului lichid. Am folosit orice şi n-a mers. Pînă la urmă, am renunţat la toate ţevile. Am schimbat tot sistemul, n-am avut ce face”, spune directorul medical Daniela Safta. De asemenea, unitatea medical a renunţat la Maxil, a achiziţionat produse Hexi Pharma, care au fost apoi retrase. În urma unei licitaţii în care Spitalul Elias a optat pentru produse Hexi Pharma, Romchim s-a adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi apoi Curţii de Apel, decizia definitivă fiind pronunţată în 14 aprilie, în favoarea unităţii medicale.

(„Adevărul“)

COMENTARII DE LA CITITORI