Nici comuniştii n-au îndrăznit…

in Lecturi la lumina ceaiului

 

 

FAMIGLIA CARE ŢINE CAPTIVĂ ROMÂNIA

 

Timp de 5 ani, cît am făcut parte din Parlamentul European, am învăţat multe lucruri. Unul dintre cele mai preţioase este acesta: n-ai voie să-ţi angajezi sau să-ţi promovezi rudele, pînă la gradul 4. Aşadar, nu copii, nu soţ (soţie), nu fraţi, nu părinţi, nu verişori, nici naşi, nici cumnaţi, nici bunici, nici gineri sau nurori etc. Cine a nesocotit această regulă de bun-simţ a păţit-o. Dar, te pui cu neamurile proaste de pe malul Dîmboviţei? Au găsit, ele, rapid o cale de a ocoli acea regulă de fier: nu şi-au făcut rubedeniile asistenţi, sau consilieri, ci direct… europarlamentari! Am să revin, mereu şi mereu, la neruşinarea strigătoare la cer cu care politicienii din România şi-au propulsat nevestele şi amantele pe locuri eligibile pentru Parlamentul European. Care sînt calităţile Dacianei Sîrbu, care să o recomande pentru două mandate consecutive? E fiica lu’ tata şi nevasta lu’ soţul. Încrengătura de rudenie a celor trei nu cred că se mai întîlneşte în lumea civilizată: aşadar, Ilie Sîrbu avea o fată („Şi-avea o fată! Fata lui/ Icoană-ntr-un altar s-o pui!“), pe care a măritat-o cu cel care avea să devină prim-ministru, el însuşi, Sîrbu, devenind senator şi mare şef mare. Toţi sînt blindaţi cu funcţii importante şi bănoase. Ce bine că Ceauşescu n-a avut şi un socru, în epoca lui de glorie – oare ce l-ar fi făcut? Nea Nicu i-a făcut, în schimb, demnitari pe fratele nevestei, pe naşul de cununie ş.a. Dar, neavînd amante (fiindcă a fost sobru şi moral, măcar din acest punct de vedere) nimeni nu i-a putut reproşa şi asemenea favoruri. Dar, să merg mai departe cu rămurişul „ADN-ului“ nepotist. Victor Ponta are un cumnat (arestat pentru corupţie), care e văr, sau ceva de genul ăsta, cu cel pe care premierul l-a uns ministru de Justiţie, Robert Cazanciuc. Dar Victor Ponta are şi nişte naşi, ba de cununie, ba de botez al copiilor: George Cristian Maior şi Gabriel Oprea. Poţi să umpli un autocar cu demnitari ieşiţi de sub Mantaua lui Gogol – Sîrbu. Ce oameni capabili! Cum s-au găsit, ei, rapid, prin mulţimile de gură-cască şi s-au înrudit, după care Famiglia a mers ca pe roate!

Lecţia asta o ştie, la fel de bine, şi ciocoiul de Teleorman, Liviu Dragnea. Pînă acum, şi-a „proptit“ amantele. Mai nou, a pus umărul şi la urcarea în prepeleacul Puterii a celei pe care a cununat-o. Gurile rele spun că parcă niciodată nu s-a adeverit mai bine zicala „O dată vede naşul fofoloanca finei“. Adică, pofticios din fire, mustăciosul ar fi păcătuit şi cu turcoaica respectivă – ceea ce noi nu putem garanta, dar asta-i ţara în care trăim. Îţi trebuie mult tupeu să laşi moştenire o funcţie atît de importantă, cu fonduri uriaşe pe mînă – ministru al Dezvoltării – unei anonime, tanti-nimeni, numai şi numai pentru că îi eşti naş! Zău că ar trebui să facem, şi noi, românii, o variantă a filmului „Naşul“. Film realizat după cartea lup Mario Puzzo – dar ce, n-avem, şi noi, Puzzoii noştri, care sînt la pupitrul de comandă şi candidatele trebuie să dea examen, mai întîi, prin patul lor?

Alte amante, care, aidoma maimuţelor, s-au căţărat atît de sus că li se văd, pardon de expresie, dantelele: Corina Creţu (Ion Iliescu), Maria Grapini (Dan Voiculescu), Viorica Dăncilă (acelaşi nărăvaş Liviu Dragnea). Să mai pomenesc de ibovnicele pe care le-a mozolit Impotenţa Sa, Traian Băsescu, cocoţîndu-le în funcţii pentru care n-aveau nici o pregătire? Iar rezultatele s-au văzut. Invariabil, finalul acestor partide de sex politic se joacă la Tribunal.

Am să mă opresc aici. Eu de ce nu mi-am instalat, în funcţii importante, fiicele? A fost, ce-i drept, fratele meu mai mare, generalul ing. Marcu Tudor, deputat, dar el a făcut cinste Parlamentului, inclusiv prin participarea, peste hotare, la Adunarea Parlamentară NATO. Măcar de-ar mai fi în Parlamentul României un om de valoarea şi cinstea lui. Cîrdăşiile din politica românească n-au nici o ruşine. Dacă înainte de 1990 numai Ceauşescu şi-a pus în funcţiile înalte rubedeniile (poate şi pentru faptul că n-avea încredere în alţii), iar ceilalţi membri din aparatul de partid şi de stat n-au cutezat – astăzi ne întîlnim cu zeci de epigoni ai lui. Iar junele Victor Ponta l-a întrecut, cu siguranţă. Şi nu se va opri aici, dacă o să-l lăsăm de capul lui. Ascultă, puştiule: aşa deştepţi vă credeţi voi? Nu mai are ţara asta capacităţi? Trebuie să fim siliţi să asistăm la spectacolul ăsta penibil, cum vă aburcaţi unii în spinarea celorlalţi, ca într-o Piramidă a Nulităţilor? O să vă iasă pe nas apucăturile astea, nici o grijă.

CORNELIU VADIM TUDOR

Pamflet scris joi, 21 mai 2015

COMENTARII DE LA CITITORI