Noutăţi despre negocierile privind recuperarea Tezaurului românesc de la Moscova

in Polemici, controverse

Banca Naţională a României nu a renunţat niciodată la recuperarea Tezaurului românesc de la Moscova şi face în continuare toate demersurile pentru ca valorile înstrăinate în timpul primului război mondial să revină acasă, dar negocierile cu oficialii ruşi stagnează. Conform unor surse, ruşi au încercat să invoce tot felul de motive pentru care să se amîne o discuţie concretă. În plus, nu există nici o susţinere din partea Uniunii Europene, pentru ca negocierile să fie mai dure. „Strategia BNR este de a întreţine în conştiinţa românilor că avem o creanţă de 100 de tone de aur de recuperat de la ruşi“, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Comisia mixtă româno-rusă privind problema Tezaurului s-a întîlnit în perioada 25-26 martie a.c., după o pauză de 10 ani. „Cea mai recentă întrunire a comisiei mixte privind Tezaurul României a avut loc la Centrul de Pregătire al Băncii Naţionale de la Sinaia în această iarnă, ocazie cu care delegaţia rusă a trimis şefii principalelor arhive din Federaţia Rusă. La întrunire, s-a afirmat că cercetătorii români vor avea acces, conform legii, în arhivele ruse, pentru a cerceta probleme legate de Tezaur“, a spus Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR. În şedinţele anterioare ale comisiei, Banca Centrală a României a transmis integral părţii ruse protocoalele bilingve, în franceză şi rusă, întocmite la depunerea aurului românesc în Rusia, cu semnăturile şi ştampilele de predare-primire.„Partea rusă trebuie să cerceteze – nu ştiu de ce mai cercetează, avînd în vedere că a semnat de primire. Într-o întrunire anterioară a comisiei mixte, partea rusă a recunoscut, citez: «Banca Naţională şi-a depus tezaurul de aur la Moscova»“, a spus reprezentantul BNR. Recent, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a declarat că dezideratul recuperării Tezaurului de la Moscova a fost al tuturor guvernelor care s-au succedat în ţara noastră, indiferent de orientarea ideologică. În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei (cifra exactă – 314.580.456, 84 lei), adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren. În iulie 1917, a plecat al doilea transport; în 3 vagoane de tren, au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naţionale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, şi titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive şi cărţi, acte sale. Astfel, în total, în primul şi în cel de-al doilea transport,
s-au trimis 91,48 tone aur. La puţin timp după al doilea transfer, în octombrie 1917, bolşevicii au preluat puterea în Rusia şi au confiscat Tezaurul României, pe care l-au declarat „intangibil“. Totuşi, bolşevicii şi-au asumat răspunderea „de a păstra acest Tezaur pentru a-l preda în mîinile poporului român“. Ulterior, sovieticii au restituit, în două tranşe (1935 şi 1956), porţiuni din Tezaur, cu o valoare redusă comparativ cu valoarea totală a Tezaurului transmis la Moscova. În iunie 1935, Rusia a trimis în România 212 de lăzi, în care se aflau bilete de bancă, „cerneluri tipografice, hîrtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei, hîrtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, şi documente de arhivă“. În 1956, URSS a trimis României, printre altele, Tezaurul cunoscut sub denumirea „Cloşca cu puii de aur“, în greutate de 19,763 kilograme. După căderea URSS, problema Tezaurului României a revenit în prim-plan în 1994, în timpul vizitei făcute la Moscova de către fostul preşedinte Ion Iliescu. De această dată, ruşii au apelat la politica de tergiversări, atunci cînd a fost pusă în discuţie chestiunea restituirii Tezaurului. Rezultatul vizitei preşedintelui Iliescu a fost o retrocedare simbolică a 12 monezi de aur în greutatea de 77 de grame, care au fost înregistrate abia în 2008. Tratatul româno-rus, semnat în anul 2003, „pasează“ mai departe responsabilitatea legată de tezaur unei comisii mixte de istorici români şi ruşi. A fost, din nou, o metodă acceptată de conducerea Rusiei pentru a scăpa de această problemă delicată. Serghei Golubiţki, filolog, scriitor, jurnalist şi analist financiar rus, a declarat, recent, într-un interviu pentru ziarul Adevărul Moldova, că problemele economice cu care se confruntă Rusia nu constituie un obstacol pentru a restitui României cele 93 de tone de aur. „Este un pic mai puţin de 3,5 de miliarde de dolari, la preţul actual. Aproximativ atît cheltuie Federaţia Rusă într-o săptămînă pentru menţinerea cursului rublei şi pentru lichiditatea sistemului bancar. Nu se pune problema dacă aurul a fost cheltuit sau nu, ci dacă există cea mai mică şansă pentru a fi restituit“, a spus ziaristul rus. Aleksandr Dughin, ideologul preşedintelui Vladimir Putin, a declarat că „atunci cînd România va deveni prieten al Rusiei, românilor li se vor întoarce şi tezaurul şi Basarabia“.

Cosmin Pam Matei

COMENTARII DE LA CITITORI