Nu le spune nimeni cît sînt de ridicoli?

in Alte știri

 

 

JUSTIŢIA ÎN ERA K.K.: CAPRĂ

RÎIOASĂ CU COADA PE SUS

Încurajată de o presă slugarnică, Justiţia hei-rupistă a Regimului Klaus-Kövesi a pierdut busola şi a comis o gafă monumentală: a arestat, cu cătuşe la mîini, un fost senator şi judecător al Curţii Constituţionale sub acuzaţia că, atenţie, a încercat să vîndă nişte… capre (?!). Delir la pătrat! Pe pagina 1 a fiţuicii cotroceniste „Evenimentul zilei“ de azi se scrie ceva inimaginabil: „Toni Greblă a fost arestat că nu a rezistat tentaţiei (?!) de a vinde capre“. Iar, ceva mai jos: „După ce DNA a început urmărirea penală şi nu a cerut arestarea sa preventivă, Toni Greblă nu s-a putut abţine (?!) de la afacerile cu animale şi a continuat comerţul cu capre“. Nu-mi vine să cred că, în presa română, veche de aproape 250 de ani, au putut să apară asemenea aberaţii! Ar fi de rîs, dacă n-ar fi în joc viaţa unui om şi credibilitatea Justiţiei. Hai să recapitulăm: acest Toni Greblă e prezentat ca un caracter f.f. slab, care s-a luptat el ce s-a luptat cu foarte ispititoarea tentaţie de a vinde capre, dar, pînă la urmă, a cedat. Fiinţă slabă! Ce ţi-e şi cu tentaţia asta de a vinde capre! Mult mai tare şi mai periculoasă decît cea de a vinde cai, măgari, găini, raţe, bibilici etc.

În cultura lumii, caprele joacă un rol mult mai vizibil decît, de pildă, oile: amintiţi-vă de capra-consort a lui Robinson Crusoe, sau de caprele rîioase ale Irinucăi, ori de Capra cu trei iezi, ca să nu mai vorbim de Insula Capri, a Împăratului Tiberius, sau de regizorul Frank Capra. Aşa că e de înţeles tentaţia de a pune mîna pe cît mai multe capre şi de a le vinde. Trebuie să fii un om de fier pentru a rezista ispitei de a face comerţ cu capre. Cu droguri şi arme, mai treacă-meargă. Dar cu capre? Nitroglicerină, nu alta! Sărmana fiinţă umană (la Toni Greblă mă refer): degeaba şi-a lăsat mustaţă macho şi are o voce tabagică, ŕ la Jean Gabin (în filmul „Domnul“) sau Humphrey Bogart (în filmul „Casablanca“) – slăbiciunea lui pentru capre l-a dat de gol şi, pînă la urmă, l-a băgat la zdup.

De ce, Toni, nu te-ai putut abţine? Ai profitat de aceste nobile vieţuitoare, care ţi-au dat lapte, brînză, ouă (cum zicea Sorina Matei, la B1 TV), după care le-ai vîndut? La sufleţelul lor nu te-ai gîndit? Mai lipsea puţin şi le schimbai pe femei, cum fac unii arabi cu cămilele. Ai umplut Curtea (Constituţională) de capre. Şi nu de cîteva, acolo, ci de 50! Mă întreb: ce le dădeai să mănînce? Zegrasul din capul lui Zegrean? Acum, faptele sînt consumate: ai îndrăznit să vinzi lotul de capre fără să-i ceri voie Laurei Codruţa Kövesi. Abuzul tău e de o gravitate extraordinară! În ritmul acesta, eşti capabil – în cîinoşenia ta gorjeană – să vinzi şi Lupoaica străbună, lăsîndu-i pe Romulus şi Remus cu gura căscată. Hotărît lucru, cineva trebuia să-ţi vină de hac, altă dată să nu-ţi mai mănînci omenia şi să nu mai scoţi la vînzare behăitoare. Bagă-ţi minţile-n cap şi capul între urechi. Mîine ce-o să mai vinzi? Crucea de pe Caraiman? Ansamblul statuar al lui Brâncuşi, de la Tg. Jiu? Ai îndurerat o ţară întreagă prin faptele tale odioase. Ce să înveţe tînăra generaţie? Că poate să vină aşa, orice terchea-berchea, să vîndă capre? Ce dacă e de la Curtea Constituţională? Păi unde ne trezim? Vladimir Putin de ce nu vinde, şi el, capre? Dar Barack Obama? Hai să presupunem că toată lumea s-ar apuca de comerţ cu capre. Unde am ajunge? La balamuc!

Stop cronometru! Vai, vai, vai… Îmi găsesc, cu mare greutate, cuvintele. Nu credeam că se va ajunge la asemenea faze groteşti. Prin alăturarea, ridicolă, a cuvintelor JUSTIŢIE şi CAPRE – s-au coborît în cel mai sinistru derizoriu lupta împotriva corupţiei, însuşi actul de dreptate. Mîine cine va mai fi arestat? Un om care vindea piuliţe, sau ghiocei, ori „bomboane agricole“? Cine o sileşte pe huiduma Laura Codruţa Kövesi să stea capră în faţa unor sfetnici care o compromit în halul ăsta? Nu-ţi e greu, fetiţo? Îndreaptă-ţi şalele, revino la normal. Nu-ţi dai seama de disproporţia colosală dintre JUSTIŢIE şi CAPRE? Sau, cine ştie, poate că eşti adepta umorului negru şi te aştepţi ca paşnicele rumegătoare să „ejaculeze“ nişte căcăreze în formă de cătuşe. În lupta asta bezmetică, de a demonstra cum vă luptaţi, voi, cu corupţia, ca Greuceanu cu Zmeul Zmeilor – aţi omorît nu numai capra vecinului, ci şi pe vecin. N-am avut, niciodată, relaţii bune cu acest Toni Greblă. Dar am fost şi am rămas un om drept: e oribil ce se întîmplă. Pînă şi arta de a căuta nod în papură are nişte reguli. De data asta nu s-a respectat nimic, s-a lucrat cu o grosolănie strigătoare la cer. De-aici încolo, orice mizerie va fi posibilă. E prima căprărie care miroase a porcărie.

CORNELIU VADIM TUDOR

11 martie 2015

 

COMENTARII DE LA CITITORI