NU VĂ PIERDEŢI SPERANŢA – EXISTĂ VIAŢA DE APOI! (6)

in Lecturi la lumina ceaiului

 

Canceroşii din Fallon (2)

Studiile cercetătorilor europeni au demonstrat că sănătatea locuitorilor din aşezările restrînse poate fi influenţată negativ de fluxurile mari de oameni, întrucît sistemele lor imunitare nu sînt adaptate la varietatea de boli introduse în comunitate. Este posibil, aşadar, ca o tulpină neobişnuită de virus să fi ajuns în comunitate prin intermediul bazei aeriene şi să fi exercitat, ulterior, o influenţă nefastă asupra populaţiei vulnerabile. O altă posibilitate – care este şi cea mai plauzibilă – implică ipoteza că ar fi existat un anumit tip de poluare locală. Baza aeriană care adăpostea şcoala Marinei Militare a SUA, numită „Top Gun“, ajunsă vestită datorită filmului cu acelaşi nume, foloseşte 155 de milioane de litri de combustibil pe an. Emisiile ţevilor de eşapament provocate de această cantitate de combustibil nu sînt deloc neglijabile. În plus, tot combustibilul uzat curge printr-o conductă care trece chiar pe sub orăşelul Fallon. Deşi nu s-au constatat niciodată scurgeri din această conductă, o asemenea posibilitate nu poate fi exclusă în totalitate. Dar, după ce s-a cercetat în profunzime activitatea militară din zonă, teoria contaminării cu combustibil a pălit în importanţă în faţa unei constatări cu implicaţii mult mai grave.

În 1963, armata americană a efectuat aici „Proiectul Bancului de Nisip“, respectiv detonarea experimentală a unei bombe nucleare, de 13 kilotone, într-un loc de testare subterană din Munţii Nisipoşi, aflat la mai puţin de 50 km de Fallon. Se ştie că alte explozii nucleare, precum cele de la Hiroşima şi Cernobîl, au avut ca rezultat creşterea incidenţei cancerului în rîndul populaţiei. Dar, potrivit rapoartelor oficiale, radiaţiile rezultate în urma acestui experiment nu au pus în pericol localitatea Fallon, întrucît adîncimea la care s-a efectuat testul excludea orice posibilitate de contaminare cu reziduurile radioactive. Cu toate acestea, este cert faptul că s-a efectuat un test nuclear foarte aproape de această localitate şi că, deşi au trecut mai bine de 40 de ani de atunci, vor mai trece multe mii de ani pînă cînd contaminarea radioactivă va dispărea cu totul din aceste zone. S-a stabilit şi că Fallon are cea mai mare concentrare naturală de arsenic în apă, dintre toate oraşele din America. Autorităţile afirmă că, totuşi, cantitatea de arsenic nu este suficient de mare încît să pună în pericol sănătatea oamenilor şi că nu trebuie omis faptul că, înainte să fie descoperit acest focar de cancer, apa fusese băută de generaţii întregi de locuitori, fără să fie înregistrate nici un fel de efecte adverse. S-a susţinut că această problemă a luat amploare odată cu trecerea timpului, cînd cantitatea de arsenic acumulată a devenit suficient de mare încît să fie nocivă. Următoarele teste efectuate în mediul ambiant de la Fallon şi din împrejurimi au dezvăluit prezenţa mercurului – un metal greu, extrem de toxic – într-un lac din apropiere şi în canalele de irigaţie. La fel de periculoase sînt şi unele îngrăşăminte şi pesticide, folosite pe scară largă în comunitatea preponderent agricolă din Fallon. De-a lungul mai multor generaţii, aceste substanţe s-ar fi putut acumula într-o cantitate suficient de mare încît să devină toxice în lanţul trofic, devenind un adevărat pericol pentru sănătatea umană.

Pînă acum, nu a fost prezentată nici o explicaţie oficială cu privire la focarul de cancer din Fallon. Dar, cu atît de multe substanţe toxice existente în zonă, este posibil ca această contaminare să fi fost provocată de acumularea de elemente nocive. Mai mult chiar, este posibil ca aici să se fi produs şi o altă contaminare, ţinută în secret. Pe lîngă ,,Proiectul Bancului de Nisip“, este posibil ca Armata SUA să fi efectuat şi alte teste în această zonă îndepărtată din Nevada. Ca urmare a respectării confidenţialităţii, în special în timpul războiului rece, este puţin probabil ca rezultatele acestor teste să fie dezvăluite publicului. În plus, după cum au sugerat unii cercetători, astfel de focare de cancer pot apărea şi pe cale naturală şi poate că nu este nimic neobişnuit în situaţia din Fallon, în afară de faptul că oamenii afectaţi au fost extrem de ghinionişti. Deoarece nu dispunem de o explicaţie definitivă din partea ştiinţei, cazul rămîne învăluit în mister. Poate că timpul ne va oferi un răspuns, dar, deocamdată, nu putem decît să sperăm că soarta tragică a orăşelului Fallon nu se va repeta în altă parte.

Sfîrşit

Lucy Doncaster, Karen Farrington,

Andrew Holland

COMENTARII DE LA CITITORI