O CATASTROFĂ NAŢIONALĂ

in Lecturi la lumina ceaiului

PLINĂ DE ENTUZIASM!

– An blestemat pentru Victor Ponta şi PSD: zăpezile din ianuarie  şi inundaţiile din iulie au compromis, total, acest guvern ageamiu –

Nu-i adevărat ce-am văzut, noi, ieri la televizor! Şeful Executivului PSD se plimba printre sinistraţi ca Vodă prin lobodă, cu cămaşă apretată şi ziceri diletante de genul „Hai la treabă!”. Era tot un fel de „Hai la groapa cu furnici!”. Lîngă el, trepăduşul cu mustaţă Liviu Dragnea încerca să se remarce, printr-un dialog mormăit-infantil cu nişte oameni aflaţi în mare nenorocire. La postul România TV se afla, în „fereastră”, Rovana Plumb, care le vorbea românilor despre căpeteniile PSD din Oltenia, strînse la Craiova pentru lansarea candidaturii lui Victor Ponta în cursa pentru Palatul Cotroceni. Înţiglată şi cu coafura zburlită, ca Pupăza din Tei, doamna ministru al Muncii, fostă ministru al Mediului, era nerăbdătoare să se termine, o dată, cu şuvoaiele şi torentele astea plictisitoare, gata, ce atîta apă, noi avem treabă! Şi a dat pe butoniera gurii ei de femeie rea (şi la suflet, şi de muscă) un anunţ pe care niciodată nu mi-aş fi închipuit că-l voi auzi în ţara asta de bun-simţ: „Sala e plină de entuziasm!”.

Pe ecran, „Apa ca un bivol negru” (vorba unui titlu de film documentar, despre inundaţiile din 1970), oameni disperaţi, haos, neputinţă, urgie – dar în cealaltă jumătate a televizorului matracuca avea o urechelniţă în trompa lui Eustache şi un microfon în mînă, pe care îl ducea la gură cu mult antrenament, şi ne informa ceva nemaiauzit: „Sala e plină de entuziasm!”. Organizarea era făcută de o altă găină moţată, la fel de exersată în parvenirea politică pe bază de pat, Lia Olguţa Vasileasca. „Toată lumea fericită şi cu lacrimi pe obraz!” – vorba lui Ion Băieşu. Victoraş, ai grijă la lansare! Nu te lansa la apă, ci la Cotroceni! Dă-i încolo de proşti, inundaţii au fost şi-or mai fi în Neamul Românesc, acu’ e momentul, Matrozul e la pămînt, are oroare de apă, lui îi trebuie altfel de lichide! Şi Victoraş călca, voiniceşte, cu mersul lui studiat, de baschetbalist.

Şi Dragnea după el, dar nu ca să rezolve vreo problemă, ci pîndind momentul cînd va rămîne liber fotoliul de prim-ministru. În studio, ţiganul alcoolic Vasile Dîncu a ţipat, fericit: „Asta-i lansarea lui Victor Ponta! Nu întîlnirea, birocratică, de la Craiova!”. Aţi văzut cum a sesizat bişniţarul electoral momentul optim? În realitate, Ponta s-a sinucis politic. Ce l-au bombardat adversarii în ianuarie, dar să vedeţi ce va păţi acum, după vîjîiala şi bîjbîiala de la inundaţii. Am încercat să am toată bunăvoinţa faţă de acest tînăr. M-am gîndit că, între el – pe de o parte – şi ciracii băsişti parcă-parcă e o diferenţă. Şi este, desigur: în sensul că soţul Dacianei s-a aventurat, cu capul înainte, crezînd că e rost de ceva sfîrîială electorală, în vreme ce ăialalţi au stat cuminţi, n-au ieşit în public, au aşteptat să-şi rupă Guvernul PSD gîtul. De-a dreptul sinistru suna anunţul aceleiaşi muieri agresive, Rovana Plumb, că acest guvern a accesat fonduri europene de zeci, sau de sute de milioane de euro exact pentru prevenirea şi stăvilirea inundaţiilor. Da, şi unde sînt fondurile astea? Le-a văzut cineva? Au avut vreun efect? Ori au fost deturnate, mai ştii? A ridica mereu din umeri şi a da vina pe furia naturii, ca şi pe faptul că, de zeci de ani, aşa ceva nu s-a mai văzut nu reprezintă o manieră serioasă de abordare a unor catastrofe. Fireşte, nu sînt absurd, nu cer minuni peste noapte, şi alte ţări, mult mai avansate, au de îndurat stihiile naturii. Dar acolo nu se joacă un asemenea teatru de marionete. Acolo pompierii salvează oamenii din foc – nu din apă, ca la noi. Acolo toate instituţiile responsabile îşi fac datoria. Pe David Cameron nu-l aşteaptă „Sala plină de entuziasm” să-l facă Regele Angliei. Treptat, în timp, cu profesionalism şi seriozitate (dar fără gargară ieftină!) cele mai multe probleme s-au rezolvat, fiecare ştie care îi e locul şi rostul în angrenajul social şi nu dă spectacole tîmpite la televizor. La noi, din păcate, totul e invers. La ora la care scriu aceste rînduri încă nu ştiu dacă Victor Ponta a lăsat… baltă acele bălţi şi s-a dus la „Sala plină de entuziasm”. Ca să facă ce? Să facă poze. Să strîngă mîini. Să promită marea cu sarea. Inutil. Lumea a văzut ce poate. Şi, mai ales, că echipa lui e îngrozitor de subţire. A specula, în 2014, starea de spirit anti-băsistă din 2012 nu garantează succesul. Acum nu vă mai luptaţi cu Băsescu. Acum vă luptaţi cu dezastrele naturii, cu imaturitatea şi găunoşenia voastră triumfalistă. Ceea ce părea un accident, în ianuarie, a devenit o certitudine, în iulie. Toţi sînt la fel. A tunat şi i-a adunat. De-aia au şi făcut blatul ăla ordinar, din mai 2014, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Fiindcă cele două tabere seamănă ca două „chelii” (capace) de pepene. Păcat de ţara asta, că nu-i lăsată de stăpînii americani să-şi revină şi să înceapă o viaţă nouă. Pînă în noiembrie prevăd că se vor întîmpla multe alte nenorociri.

CORNELIU VADIM TUDOR

29 iulie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI