O lucrare formidabilă – falsificarea alegerilor din mai 2019!

in Editorial

Motto: ,,NU vi se pare ciudat că scandalul Valea Uzului a izbucnit chiar cînd sînt mii de procese verbale ale căror «chei» nu se închid?”. Renate Weber

Aș putea rezuma cam așa: analiza faptelor și probelor apă­rute de la alegeri și pînă la ora actuală arată clar că nimic nu e în regulă cu rezultatul alegerilor – dar nici cu atitudinea principalilor actori. Să o luăm pe rînd, pentru că sînt multe date.

Condamnarea lui Liviu Dragnea este, fără doar și poate, una dintre cele mai flagrante aberații din Justiție, cel puțin în spiritul acestei axe fundamentale a societății moderne, stabile. Spun asta nefiind un admirator al fostului lider PSD – și am ceva argumente pentru asta. Dar, e clar, prima condamnare e o absurditate, în condițiile unui demers practicat de toți liderii politici, demnitari sau nu – aceea de a impulsiona ieșirea la vot; a doua, la fel de absurdă pentru situația actuală, în care toate instituțiile gem de angajați pe pile, ba chiar în funcții înalte și bine plătite, nu la o direcție oarecare dintr-un județ. Cele două dosare sînt pline de vicii, nu există probe clare, iar asupra magistraților și a justiției integral s-a făcut o continuă presiune, imediat după alegerile din 2016. Nu mai spun că Dragnea a fost lucrat din interior, cu ordonanțe ciudate și tergiversări aparent fără sens.

Că Dragnea a fost o țintă, e clar – dar de ce atîta efort pentru a-l distruge și, mai ales, de ce a fost dată sentința a doua zi după alegeri? Sînt cîteva ,,ciudățenii” pe care trebuie să le luăm în calcul.

Preludiu. Primo: Iohannis declanșează un referendum ambiguu în ziua alegerilor – la fel de ambiguă este și atitudinea PSD față de prezența la referendum. Secundo: Curtea Supremă stabilește că sentința finală în cazul care îl viza pe Liviu Dragnea va fi dată a doua zi după alegeri.

Un prim eșantion de ,,ciudățenii” sînt legate de prezența la alegeri. Adică:

1. Nici un partid (mai ales PSD și PNL, partide cu structuri puternice, cu peste 1.000 de primari) NU au avut semnale că va fi acea prezență mare la vot; dacă a fost chiar așa mare în realitate!

2. Nici una dintre firmele de sondare a opiniei publice – și sînt cîteva tari, care au nimerit cam de fiecare dată scorurile – NU a anticipat nici prezența, nici răsturnarea de situație a preferințelor politice.

3. Din experiența politicii românești, această ,,orbire” s-a mai întîmplat o singură dată, la turul doi al alegerilor prezidențiale din 2014, dar atunci a fost vorba doar de răsturnarea uriașă a rezultatului, nu și de prezență.

După cum se va vedea, acele cifre de prezență pot fi puse sub semnul întrebării… dar numai de presă, se pare. Voi reveni.

În al doilea rînd, există ,,ciudățenii la vot”, care au apărut la iveală chiar în ziua alegerilor și la numărătoare și finalizarea proceselor verbale.

1. Carmen Dan, adică MAI, a raportat proble­me legate de votul multiplu. Pînă la final au fost peste 9.200 de sesizări de vot multiplu!

2. Procesele verbale au o ,,cheie” – prin care se verifică dacă s-au consemnat date corecte; la circa 3.000 de secții aceste „chei” NU s-au închis!

3. Referendumul și alegerile se desfășoară în același loc, apar ,,tabletele” – și rezultă un adevărat haos, cu dezvăluirea publică a opțiunii alegătorului (prin strigarea faptului că participă sau nu la Referendum).

În al treilea rînd, sînt ,,ciudățenii” apărute după vot.

1. Liviu Dragnea este condamnat a doua zi după alegeri, dar există suspiciuni întemeiate că decizia fusese luată înainte. De ce s-a dorit a se da decizia a doua zi după alegeri, cînd lumea era șocată de rezultat și nu erau decît ochi pentru alegeri?! Faptul nu e caracteristic justiției atunci cînd condamnă politicieni, magistrații căutînd publicitate în asemenea cazuri.

2. Iese la iveală că scorul confortabil al UDMR a fost obținut prin voturi primite din zone cu puțină populație de etnie maghiară – și în care rezultatele uniunii erau tradițional slabe. Ce a făcut UDMR atît de remarcabil ca să schimbe radical opinia zonelor?!…

3. La cîteva zile după alegeri, UDMR începe un ,,balet” ciudat, căutînd nod în papura PSD, anunță despărțirea de PSD și apropierea de PNL și Iohannis; apar date că voturile primite de maghiari ar fi venit pe linie PNL.

4. După alte cîteva zile, UDMR provoacă un veritabil scandal cu iz etnic la Valea Uzului, care abate atenția de la situația politică.

5. Fără a aștepta validarea de către CCR a Referendumului, Iohannis convoacă partidele la consultări, dar anunță brusc un ,,Pact”, numit în final ,,Acord”. Practic, imediat după alegeri, Iohannis a ținut ocupată agenda publică pe baza rezultatelor nevalidate ale referendumului.

6. Iese la iveală neînchiderea proceselor verbale; lideri ai PSD – Codrin Ștefănescu, Lia Olguța Vasilescu, Liviu Pleșoianu, Șerban Nicolae ș.a. – afirmă, pe baza situației PV, că ar fi vorba de un furt electoral de peste 1.000.000 de voturi.

7. Gelu Vișan, om de bază al sistemului Băsescu – Udrea, anunță că s-a procedat la o fraudă prin soft și printr-un soft duplicat.

8. Renate Weber face publică observația că scandalul din Valea Uzului se suprapune exact cu momentul în care se descoperă problemele cu neînchiderea proceselor verbale.

În final a mai rămas un singur aspect, care vine ca o concluzie a ,,ciudățeniilor”: În ciuda tuturor acestor ,,ciudățenii”, PSD NU depune o contestație oficială, documentată, susținută de numeroșii avocați ai marelui partid! Ceea ce este cel mai ciudat!

Concluzia ar mai putea fi că totul are o logică… – mai puțin atitudinea PSD! Adică ori sînt înspăimîntați, ori infiltrați, ori ambele. Și hai să punctăm încă o dată: alegerile au fost fraudate, există proba miilor de sesizări și a PV-urilor neînchise; Referendumul a fost acoperirea pentru scopul real – manevrele de la alegeri; plasarea sentinței finale, condamnarea puternicului Dragnea, chiar a doua zi după alegeri, a fost un semnal clar pentru (baronii) PSD să-și „bage mințile în cap”, să nu se facă scandal și contestații, efectul fiind valabil și azi; UDMR a fost băgat în calcule de PNL și a mulțumit schimbînd barca și creînd evenimentul/incidentul de la Valea Uzului; o parte a opoziției dovedește că era pregătită de marele scor, nu vrea Guvernarea – în schimb participă la un circ permanent, care ocupă agenda zilei de la alegeri încoace; ,,Acordul” surpriză lansat de Iohannis e o perdea de fum tipică; inexplicabil, PSD nu întreprinde o acțiune oficială; după validarea mandatelor europarlamentarilor și desemnarea grupurilor, contestarea rezultatelor naționale nu mai are rost – sau nu se mai poate face.

Pe undeva, situația descrisă are un aspect pozitiv – în sensul că lumea va înțelege acum că Vadim nu striga de nebun ,,Fraudă”! Da, PSD era maestrul alegerilor – iar faptul că acum și-a luat-o se datorează unui mecanism complex, pe care am încercat să-l conturez. Să vedem ce urmează…

P.S. – O dilemă: un alt eveniment care a distras atenția a fost vizita Papei în România (31 mai – 2 iunie). Din respect pentru Sanctitatea Sa, nu am menționat acest eveniment printre factorii care au blocat investigarea și contestarea alegerilor; desigur, nu cred că are legătură, dar a picat de minune! Și avînd în vedere că Biserica Catolică are o istorie politică în spate, iar atitudinea unor figuri marcante ale B.C. din România pare părtinitoare politic, ar fi interesant de văzut cine și cum a stabilit data. Da, invitația oficială a fost făcută de președinte, conform protocolului, dar nu e clar cine a stabilit data. La finalul săptămînii în care fuseseră alegeri! Anunțul vizitei a fost făcut de președinte pe 11 ianuarie… dar (numai) Q Magazine a știut cu o săptămînă înainte! Adică… Serviciile?…

DRAGOȘ DUMITRIU

Păreri și opinii