Octavian Goga

in Lecturi la lumina ceaiului

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari, de pe versantul nordic al Carpaţilor, în casa de pe Uliţa Popilor nr. 778, fiul preotului ortodox Iosif Goga şi al Aureliei, învăţătoare (şi colaboratoare în tinereţe la ziarul „Telegraful Român“ şi la revista „Familia“). Între anii 1886-1890 Goga a urmat şcoala primară din satul natal, avîndu-l învăţător pe Moise Frăţilă, intelectual patriot, personajul posibil din poezia „Dascălul“, aşa cum sora sa, Victoria, stinsă din viaţă de timpuriu, a fost personajul din „Dăscăliţa“. Cea mai mare parte a vacanţelor, aşa cum povesteşte autorul în diverse texte autobiografice, le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. În 1890 poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri le-a urmat pînă în 1899, cînd s-a transferat la liceul românesc din Braşov. La absolvirea liceului, în 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Budapesta, continuîndu-şi apoi studiile la Berlin şi încheindu-le în 1904. În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul „Tribuna“ (Sibiu) i-a publicat prima poezie, „Atunci şi acum“, semnată „Tavi”. La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista „Luceafărul“, publicaţie pentru cultura naţională şi unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga şi-a publicat majoritatea poeziilor. Majoritatea creaţiilor incluse de Goga în volumul „Poezii“ (1905) au apărut în revista „Luceafărul“, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic. Retras singur la Castelul de la Ciucea Goga a suferit la 5 mai 1938, în parcul conacului, un accident vascular cerebral cu hemiplegie şi a intrat în comă. A decedat după două zile, pe 7 mai 1938, la vîrsta de 57 de ani. Marţi, 10 mai, trenul mortuar a pornit spre Bucureşti. Sicriul a fost aşezat în rotonda Ateneului, unde a stat pînă sîmbătă, 14 mai, cînd s-au desfăşurat funeraliile naţionale. Goga a fost înmormîntat la Bucureşti, la Cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reînhumat la conacul său de la Ciucea, conform dorinţei acestuia.

COMENTARII DE LA CITITORI