Odă Tricolorului şi Stemei României (2)

in Alte știri

Ideea de unitate naţională este foarte veche la români şi ea este puternic exprimată în stema istorică a ţării noastre. Unite la un loc, stemele principatelor româneşti realizează, într-un mod fericit, expresia unităţii naţionale. Deşi stema definitivă a României a cunoscut mai multe etape ale evoluţiei sale, ea rămîne simbolul dorinţei comune de unitate şi solidaritate a tuturor românilor, ca şi Tricolorul românesc. Ea a fost permanent aplicată pe drapelele de stat, naţionale, ale României, fiind folosită pînă în anul 1947, cînd a fost înlocuită cu stema socialistă. Inserţia stemei istorice a României pe drapelul nostru naţional semnifică unitatea românilor de pe întregul teritoriu al patriei sub Tricolor şi nu are nimic comun cu însemnele heraldice de după 1948, fabricate de comunişti. Această stemă cu acvila cruciată trebuie reamplasată pe Tricolor, aşa cum a fost de-a lungul Istoriei. Actualul drapel naţional fără stema sa istorică este ca Gioconda fără surîs şi ca un organism fără inimă. Drapelul şi stema României constituie un tot unitar, într-un stat unitar, sînt identitatea naţiunii noastre, a neamului românesc încercat. Forumul Asociaţiei de vexilologie „Tricolorul”, în rezoluţia sa, subliniază că inserarea stemei pe drapelul României este un act de demnitate naţională. Statul unitar român se află în momentul recîştigării reprezentativităţii sale în faţa statelor lumii, prin întregirea simbolurilor naţionale. Credem că, prin revizuirea Constituţiei, sub aspectul stemei istorice pe Tricolor, va fi desăvîrşit şi acest deziderat naţional al românilor. Cine nu acceptă reintroducerea stemei pe drapel nu ar recunoaşte Istoria românilor şi credem că ar nega adevărul constituţional şi istoric, conform căruia România este stat naţional şi unitar. Tricolorul României, înnobilat cu stema noastră istorică, constituie o cerinţă vexilologică, în cadrul însemnelor statelor lumii. Însemnele trecutului, îngemănate în simbolurile prezentului, reprezintă pecetea fundamentală a statului unitar român. Să nu uităm că, din vremuri străvechi şi pînă astăzi, toate popoarele şi-au depus cu veneraţie jurămîntul pe drapel. Omul de sub drapel, soldat sau ofiţer, bărbat sau femeie, are datoria sfîntă de a lupta, cu jertfa vieţii sale, pentru păstrarea fiinţei naţionale, apărarea suveranităţii şi independenţei ţării. Aşadar, drapelul a fost, este şi va fi simbolul românismului şi al României. El reprezintă unitatea, independenţa şi tăria românilor, alături de istoria şi credinţa noastră. Pentru toate aceste argumente, Tricolorului trebuie să i se acorde onorul permanent, iar el să fie păstrat cu sfinţenie. Totodată, stema României – icoană sacră a statului unitar şi a Poporului Român – trebuie să facă parte integrantă din Tricolorul românesc, acum şi întotdeauna. Din fericire, naţiunea română şi societatea civilă au în inima lor aceste simboluri naţionale sfinte, care constituie, de fapt, identitatea neamului românesc, le poartă veşnic în sufletul lor, le păstrează şi veghează asupra lor permanent, simţind în momentele de pericol şi deznădejde tocmai nevoia de apărare a acestora, chiar cu preţul vieţii lor. Subliniem că acţiunile comune ale societăţii civile au redeschis problema Tricolorului şi a Stemei României, resădind în inima românilor dragostea şi respectul pentru Tricolor.
Sfîrşit
Dipl. ec. PETRE RĂCĂNEL
BRÎNDUŞA TURBATU BORDEIANU

COMENTARII DE LA CITITORI