Omagiu lui Sigismund Toduţă

in Lecturi la lumina ceaiului

 

În volumul intitulat „Muzica corală românească“, am consemnat următoarele: „Compozitorul clujean Sigismund Toduţă este un exponent de frunte al muzicii româneşti. Fost elev al Academiei «Santa Cecilia», unde a studiat sub îndrumarea reputaţilor maeştri Respighi, Pizzetti, Casella, şi-a însuşit cunoştinţe temeinice în domeniul compoziţiei, a dobîndit o vastă cultură şi a încercat – fapt ce i-a reuşit pe deplin – să transplanteze principiile creaţiei Renaşterii italiene, cu spiritul ei luminos, impregnat de un puternic umanism, pe tulpina robustă a cîntului popular românesc. Viziunea componistică a lui Sigismund Toduţă este aceea a unui subtil polifonist. Arta sa este ca o poezie, care vine de pretutindeni, impetuoasă, fecundă şi, uneori, obsedantă. Fiecare pagină este asemeni unui poem, cu multiple imagini evocatoare şi, în acelaşi timp, deschizător de noi drumuri, cu largi orizonturi. Fremătătoare de dor, plină de nuanţe şi creatoare de atmosferă, muzica sa ne apare ca un tablou românesc, în care suspină trecutul, scapără oglinzi fermecate – ca din basme – prezentul iar străluceşte, puternic, viitorul luminos al poporului, pe care l-a cîntat cu o totală dăruire. Figură senină, asemănătoare cerului mediteranean, Sigismund Toduţă se înscrie, la loc de cinste, într-un capitol de temelie al liricii româneşti contemporane“.

* * *

M-am bucurat să aflu că, în cadrul prestigioasei instituţii de cultură Casa de Ştiinţă, a apărut, în excelente condiţii grafice, volumul „Sigismund Toduţă – destăinuiri, documente, mărturii“. În prefaţa acestei lucrări, distinsa mea colegă Ninuca Oşanu Pop, preşedinta Fundaţiei ,,Sigismund Toduţă“, a scris următoarele: „Anul 2008 marchează, pentru muzica românească, o importantă aniversare: împlinirea a 100 de ani de la naşterea compozitorului Sigismund Toduţă, una dintre cele mai prestigioase personalităţi artistice din orizontul cultural al Secolului XX. Centenarul său este cu atît mai important cu cît marele compozitor şi muzicolog, mentor al noii şcoli de compoziţie clujene, s-a aflat la conducerea unor instituţii de artă, cărora le-a marcat destinul. Îndatorirea de onoare a Fundaţiei «Sigismund Toduţă» este aceea de a conferi acestei sărbătoriri sensul unui moment cu adevărat semnificativ pentru omagierea personalităţii de anvergură a Maestrului, pentru valorificarea moştenirii sale spirituale. Iată de ce, alături de programarea de concerte, în care să-i reascultăm capodoperele, alături de comunicările ştiinţifice, incluse într-un simpozion, era necesară apariţia unei scrieri cu caracter biografic. Întrucît de la plecarea sa dintre noi a trecut prea puţin timp pentru a se putea redacta o amplă monografie, pe măsura impresionantei complexităţi a subiectului, prin acest volum omagial ne-am propus să realizăm o primă recapitulare a vieţii şi activităţii sale închinate Muzicii. Acest angajament, de o deosebită responsabilitate, izvorăşte din marea recunoştinţă pe care o datorăm memoriei Maestrului, dar şi din dorinţa de a pune în circulaţie măcar o mică parte din nenumăratele documente existente în arhiva Fundaţiei «Sigismund Toduţă», strînse, păstrate şi sistematizate, cu îndelungă răbdare, de inimoşii discipoli Hans Peter Türk (preşedinte în perioada 1991-1996) şi Dan Voiculescu (preşedinte în perioada 1996-2001), munca acestora fiind susţinută, de-a lungul timpului, de secretarul ştiinţific Mihai Ghircoiaş, precum şi de alţi membri ai Fundaţiei. Devotamentul lor a adus bogate roade, printre care: descoperirea manuscriselor unor creaţii muzicale, continuarea studierii operei Maestrului, organizarea de concerte şi concursuri, publicarea de lucrări muzicale şi muzicologice, înregistrări ş.a.m.d.“.

Volumul „Sigismund Toduţă – destăinuiri, documente, mărturii“ mi-a atras atenţia prin profesionalismul cu care a fost realizat. În acest opus, intrat în istoria muzicii româneşti, sînt prezentate etapele vieţii fecunde a lui Sigismund Toduţă şi sînt grupate consideraţii asupra monumentalei sale opere, asupra activităţii sale de excelent profesor – care a dat naştere „Erei Sigismund Toduţă, în Cluj-Napoca“, precum şi asupra rolului nemuritorului Maestru în desfăşurarea activităţii unor prestigioase instituţii ale lumii Euterpei, pe care le-a condus într-un mod impresionant. Altfel spus, volumul ne înfăţişează polivalenta activitate a acestui minunat artist, în calitate de compozitor, profesor, muzicolog şi „creator cetăţean“, pentru care muzica a însemnat „ecoul Dumnezeirii din noi, ce ademeneşte veşnicia să poposească pe pragul casei noastre…“. El a ars ca o flacără, într-o Istorie crudă şi nedreaptă, călăuzindu-i pe toţi iubitorii de cultură. În acest volum – caracteristic pentru seriozitatea cu care este concepută constelaţia melodiei în sublima noastră Transilvanie, la care se asociază un răscolitor patriotism -, opera lui Sigismund Toduţă ne apare „ca o plecăciune în faţa frumosului etern, şi nu ca o linguşire pe lîngă urîtul aflat, vremelnic, la putere“. Ascultînd şi reascultînd oratoriile sale – „Mioriţa“ şi „Pe urmele lui Horea“ -, am impresia că Sigismund Toduţă cuprinde lumea într-o plasă diafană, în ţesutul căreia freamătă cerul – „Les Constellations frissonnent…“.

Doru Popovici

COMENTARII DE LA CITITORI