Nr curent, ediția digitalăAbonament ediția tipărită (livrare în România)

• Fondată în 1990 de Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu •

Fără categorie

Lui Eminescu

Voi nu mă ştiţi, fireşte, luminăţia voastră pe-atunci eram sămînţă, sau nici măcar atît umblam prin labirintul trupesc                             al unor oameni din care unii, poate, vă vor fi şi văzut ştiu doar că-n ziua-n care voi v-aţi născut                             pe lume trei magi cu guri de aur, călăuziţi de-o stea s-au pogorît din munţii… Citește tot

Fără categorie

Avem datoria să vindecăm Poporul Român de sărăcie

Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor, este pentru prima oară cînd clasa politică de la noi nu mai face politică, ci Istorie. Am fost ultimul preşedinte de partid parlamentar care a înţeles necesitatea aderării la Uniunea Europeană şi primul preşedinte care a semnat Declaraţia. Aici nici măcar nu se poate folosi zicala „Mai bine mai tîrziu… Citește tot

Fără categorie

De ce se tem românii în 2019. E nevoie de o „mamă“ în fruntea ţării?

Motto: „Fă trei cruci şi zi «Doamne-ajută!» cînd treci pragul casei, fie ca să ieşi, fie ca să intri, căci lumea din întîmplări se alcătuieşte, iar întîmplarea e noroc ori nenorocire”. (Ioan Slavici) Facebook este o pacoste, sînt de acord, dar te pune şi în faţa unor provocări pe care, ca jurnalist, nu (ţi) le… Citește tot

Polemici, controverse

Sărbătorile minciunii

Sîntem obişnuiţi să fim minţiţi. Pentru cei care încă nu sînt convinşi, recomandăm să reia toate promisiunile pe care partidele care s-au perindat pe la putere le-au făcut şi care, evident, cu timpul s-au transformat în minciuni. A minţi este, se pare, singura modalitate de a accede la putere, sau doar în Parlament, dat fiind… Citește tot

Lecturi la lumina ceaiului

„ÎNGERUL SCĂPAT DIN IAD” – ROMANUL UNEI ROMÂNII DE DINCOLO DE HOTARE

România sfîrşitului deceniului doi din mileniul trei prezintă o caracteristică pe care nu ne-am dorit-o, dar care ne apasă grumazul, punînd la îndoială şi spulberînd întreaga pleiadă de mituri naţionale care ne-au luminat, pînă nu demult, orizonturile copilăriei: emigraţia. Conform „Micului Dicţionar Enciclopedic”, a emigra înseamnă „A-şi părăsi patria pentru a se stabili în altă… Citește tot

Săptămîna pe scurt

Săptămîna pe scurt

Dictatura prostiei – Cel mai mare rahat din lume – Programul de otrăvire a populaţiei – Filme clasice – Între metafizică şi Elena Udrea – Ce instituţii trebuie desfiinţate – Omul, fiara supremă – Producţii record de prostie – Martira Rona Hartner – Măcelăria austriecilor – Operaţiunea ,,Bricheta” – Hoţia specială – Muzica sexului *… Citește tot

Eveniment editorial – ,,Nestemate pentru sufletul românesc – Corneliu Vadim Tudor

La Editura David Press Print, din Timişoara, a apărut cartea initulată ,,Nestemate pentru sufletul românesc – Corneliu Vadim Tudor (28 nov. 1949 – niciodată)”, cuprinzînd o selecţie din creaţia poetică a regretatului om de cultură şi exponent al naţionalismului luminat din ţara noastră, Corneliu Vadim Tudor. Volumul este dedicat ,,Centenarului Marii Uniri şi tuturor înaintaşilor… Citește tot

Poeme

Laudă ţăranului român

Într-o măiastră, dis-diminecioară, a fost dus în faţa gurilor de foc ochii lui ca nişte pui semeţi de vultur fură puşi de-o cîrpă neagră sub obroc martie acela de-nceput de secol poleia cu vlagă firea dimprejur se topea lingoul de argint al iernii sub dogoarea unui colţ de iarbă pur Viaţa lui? Un uger de… Citește tot

Poanta Săptămânii

România, first!

Scrisoare către tine, simplu membru de partid. Eşti membru al unui partid. Ai carnet de membru, mergi la întruniri şi, uneori, mai iei şi cuvîntul. Visezi, poate, să ajungi un şef de organizaţie sau de filială. Te simţi chiar important, atunci cînd le zici altora că mergi la sediul partidului, atunci cînd, important, păşeşti decis… Citește tot

Editorial

Oare de ce nu ne putem alege anul în care trăim?…

Motto: „Într-o vreme tot mai ticăloasă,/ fără ţară nu putem trăi”. Corneliu Vadim Tudor Sincer, pentru aceste editorial de final de an mult mi-aş fi dorit să pot relua un editorial din anii trecuţi. Nu ştiu din care an… chiar din oricare! Mi-am dorit mult ca 2018, anul Centenar, să marcheze o schimbare, nu în… Citește tot

Cianura ungurească ne otrăveşte fîntînile sufletului de 1.000 de ani (2)

Momentul cel mai dramatic a fost în august 1940, cînd, cu ajutorul căpeteniilor fasciste Hitler şi Mussolini, Ungaria a pus gheara pe Ardealul de Nord-Vest, dezlănţuind apoi o vînătoare sălbatică împotriva românilor, răstignind preoţi pe uşile bisericilor, spintecînd cu baioneta burţile unor femei însărcinate, trecînd prin foc şi sabie numeroase aşezări umane. Am să dau… Citește tot

Săptămîna pe scurt

Săptămîna pe scurt

Cea mai cruntă boală – Să nu faci ce face Godină! – Cel mai vechi virus – Între promiscuitate şi bolşevism – Vampirul roşu – Tămîie cu marijuana – Taxa pe prostie – Omul anusului – Justiţia paralelă – În viitoarele şedinţe anterioare – Dacă ţi-e frică de Vasile Lupu, nu intri în pădure –… Citește tot

Lecturi la lumina ceaiului

Personalitatea tulburătoare a lui Ştefan cel Mare, tălmăcită în muzica românească

În Istoria românilor, fascinantul voievod Ştefan cel Mare simbolizează geniul neamului nostru daco-roman, înzestrarea excepţională a unui popor creator de frumos, care nu a dorit niciodată să poarte războaie de cotropire; el şi-a apărat doar ceea ce i-a aparţinut, ceea ce, din nefericire, alte popoare, adesea, au dorit şi, nu o dată, au izbutit să-i… Citește tot

Război corupției

Credit pe subdezvoltare

Iată ceea ce se cam ştia de ceva timp, şi anume că există diferenţe mari între ce ne spun băncile din reclame, şi ce urmăresc de fapt. Un jurnalist cu state vechi în zona economică a reuşit să desluşească, printre cifrele seci emise de BNR, că Banca Naţională a României, ca şi cele mai puternice… Citește tot

Poeme

Poveste de iarnă

Şi-mi mai aduc aminte de-un Crăciun la gura sobei proaspăt văruite se desluşea cum viscolul nebun surpa departe staule de vite   La bariera noastră de oraş prindeau contur poveşti medievale troianul sărăciei, uriaş scotea pe hornuri fumuri lungi de jale   Sorbeam colinde vechi din gura ta să nu ne facem legea de ruşine… Citește tot

Polemici, controverse

Cîinii războiului

Fără profit, nici de război nu-ţi mai arde. Aşa văd acum gestul SUA de a-şi retrage trupele din Siria. Cei 2.000 de tovarăşi SEAL sau Instructori Militari, sau cum se numesc ei, vor fi retraşi din acest stat mult încercat, distrus într-o proporţie covîrşitoare de către „sirienii liberi“ şi alte organisme „de bine“ din această… Citește tot

Editorial

Trădarea, ca o comedie în tragedia prezentului!

Motto: ,,Noi n-avem timp, suntem şi-aşa destui/ tragismul nostru poate că-i mai mare”.       Corneliu Vadim Tudor Un an mai urît decît toţi cei pe care i-am trăit pînă acum – aşa aş putea caracteriza 2018 – şi mă refer la aspectul naţional, nu la chestiuni personale. Este anul în care România trebuia să arate… Citește tot

Cianura ungurească ne otrăveşte fîntînile sufletului de 1.000 de ani (1)

La jubileul celor 10 ani de la întemeierea Uniunii Naţionale „Vatra Românească”, vă rog să primiţi salutul frăţesc, din adîncul inimii, al Partidului România Mare! Este cu totul minunat că în anul 2000, al Jubileului naşterii lui Isus Christos şi al Jubileului naşterii lui Eminescu, noi sărbătorim şi Jubileul „Vetrei Româneşti”. Pentru că existenţa noastră,… Citește tot

Poanta Săptămânii

Capul plecat, sabia nu-l taie!

Revoluţia din 1989 a fost poveste frumoasa pe lîngă ceea ce are să fie în România, în următoarele luni, poate chiar mai curînd, atunci cînd presiunile privind autonomia unor teritorii se vor pune din ce în ce mai apăsat pe umerii românilor. Nici nu a trecut bine aniversarea de 100 de ani, că deja în… Citește tot

Poeme

Ţara, aşa cum o văd azi

Ţara, aşa cum o văd azi, e o dulce privelişte-a inimii, este un mod de-a spune pe nume iubirii de mamă istoriei înseşi, aflată pe rod nu spun vorbe mari, însă simt eu că ţara mă spală-n ulei de seminţe domneşti pe guşterul verde al zilei m-apleacă s-aud cum năvoadele crapă de peşti Se-ntîmplă cu… Citește tot

Polemici, controverse

Punctul critic

Eram prin 2011, cumva participam la crearea unei alternative la actuala clasă politică. Era ceva serios, cu oameni serioşi, sclipitori, antreprenori, manageri, scriitori. Oameni de bine, oameni buni, oameni frumoşi. Alături de noi, de acei curajoşi decişi să ia taurul de coarne, veneau mulţi nemulţumiţi, şi ei foarte ok, cultivaţi, ce proveneau din zona cultă… Citește tot

Editorial

Îi datorăm România Mare – să recunoaştem, după 100 de ani! (2)

Motto: „Ctitoriţă a României întregite şi una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naţionale…”. (Constantin Argetoianu) După preluarea puterii de către bolşevici şi părăsirea frontului românesc de către trupele aliate ruse, România semnează, la finele lui noiembrie 1917, Armistiţiul de la Focşani cu Puterile Centrale. Spre deosebire de guvernul Ionel Brătianu, care reuşeşte… Citește tot

Fapte, nu vorbe! (2)

Acest instinct a fost numit de unii „byzantinism” şi datorită lui noi n-am dispărut ca stat niciodată în Istorie, în timp ce Ungaria a fost desfiinţată de 2 ori, iar Polonia de 3 ori. Important este ca politicienii noştri – inclusiv noi – să negocieze, la sînge, toate condiţiile de aderare la Uniunea Europeană. Între… Citește tot

Poeme

Confesiune

Cum trece viaţa noastră, cum mai trece unii reptile, alţii şoimi în zbor toţi ne topim în flacăra nefiinţei atraşi ca într-un sorb încăpător Vor creşte buruieni din trupul nostru sau flori suave, după cum am fost, şi-un strop de vin femei evlavioase vărsa-vor pentru noi în zi de post Ne-or tremura la cap în… Citește tot

Fără categorie

Săptămîna pe scurt

Ceauşescu, cel mai mare rege al României – Iubirile Laviniei Şandru – Agenda nesimţirii – Cel mai bun fotbalist din vremea lui Messi – Ţintă pentru ruşi – Teatru pe butoaiele burţii – Haiducii de rît nou – Ce n-a văzut Parisul! – Oameni şi şoareci – Puneţi mîna pe carte! – Viorica nu iubeşte… Citește tot

Lecturi la lumina ceaiului

Am venit, Crăişorule!

Venim din veacuri de istorie sfîntă, noi, românii trăitori de dincoace sau de dincolo de Carpaţi, aici, unde Dumnezeu ne-a pus ca să rămînem. Din gălbenite file de istorie, martirii noştri ne stau şi astăzi de strajă, ne apără, ne şterg lacrimile de azi cu lacrimile lor de ieri, prelinse sau închegate cu sînge pe… Citește tot

Lecturi la lumina ceaiului

Nichita Stănescu, poetul cu inspiraţie de geniu

Nichita Hristea Stănescu s-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugar şi comerciant. Între anii 1944 şi 1952 a urmat Liceul Sf. Petru şi Pavel din Ploieşti (actualul „Mihai… Citește tot

Polemici, controverse

Legionarul

În aceste zile, Franţa, sora noastră mai mare, fierbe! Toţi cei care au înţeles că prăpastia dintre cei bogaţi şi cei săraci este imensă, fraudulos de mare şi de împovărătoare, şi-au pus o vestă galbenă pe ei şi au ieşit în stradă. Poporul francez, cei care au o istorie bogată în a fi verticali cînd… Citește tot

Cine va mai crede?

În Franţa se pune de o revoluţie. Se pare că fiecare popor are ceva, al lui, la care se pricepe cel mai bine, şi francezii se pricep la schimbări radicale, la revoluţii, printre altele. Poate nu are să fie profundă sau poate va fi stopată, dar se pare că “vestele galbene” au obţinut ceva şi… Citește tot

Du-te Sus