„Panama Papers“, traficul cu arme româneşti şi spionarea lui Kövesi (1)

in Război corupției

La data de 1 iunie 1998, printr-o adresă oficială, şeful serviciului poliţiei Transporturi aeriene Otopeni solicita directorului aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni (AIBO) copii ale fişelor de taxare privind operarea tuturor zborurilor companiei Acvila Air, efectuate de o aeronava IL-18/22, înmatriculată în Republica Moldova (ER-75929), de la platforma militară a aeroportului Otopeni. Colonelul Necula Ion, şeful serviciului poliţiei Transporturi aeriene Otopeni, descoperise că MApN, prin direcţia Înzestrare (devenită azi direcţia Armamente) a înfiinţat în 1995 o firmă (cel mai probabil acoperită), avînd în conducerea sa şi ofiţeri activi MApN, deşi statutul cadrelor militare interzicea acest lucru. Această firmă, fără avioane, care opera doar curse de marfă, se numea Acvila Air şi probele strînse de Necula evidenţiau faptul că marfa transportată era una specială, adică arme. Arme livrate de Romtehnica, Ratmil, Arsenalul Armatei şi de alte entităţi, intermediate de locotenent colonelul (r) israelian Shimon Naor. Pentru a derula fără probleme astfel de afaceri, lui Naor, care deţinea deja un paşaport cu nr. 9003738, eliberat de statul evreu, autorităţile române i-au eliberat, la data de 28.02.1994 şi un paşaport românesc seria D. nr. 0398132, pe numele de Herscovici Simen, născut la Galaţi, la data de 22.10.1949. Anterior, ca ofiţer al armatei israeliene, Naor a fost implicat în scandalul Iran-Contras, în care locotenentul colonel Oliver North, consilier al preşedintelui Ronald Reagan, ajutat de CIA, a creat o reţea de trafic de arme şi droguri, transportate pe calea aerului, cu aceleaşi avioane şi avînd aceeaşi bază de operare ca şi Viktor Bout (aeroportul Ostend din Belgia). De exemplu, Boeingul 707 al companiei Santa Lucia Airways, înmatriculat J6-SLF, a fost operat de Naor şi North în 1986, în operaţiunea Iran-Contras. Ulterior, acelaşi avion a ajuns în posesia companiei Sky Air, fiind reînmatriculat în Liberia, ca EL-JNS pentru a se alătura flotei lui Viktor Bout. În evidenţele aeroportului Bucureşti-Otopeni, apare acest avion ca efectuînd cursa MRV 601/2. Avionul fiind parcat la platforma militară pe 01.03.1998, transportul de arme fiind intermediat de Shimon Naor. În afara armelor româneşti, filiera a traficat şi arme şi muniţii transnistrene, din depozitele de la Kolbasna-Transnistria, precum şi arme noi, produse de Uzina mecanică din Dubăsari. Aceste transferuri au fost intermediate de Naor împreună cu colonelul (r) KGB Ivan Grigorevici Busuioc (cetăţean moldovean, rus şi transnistrean), stabilit şi el în România. Majoritatea avioanelor închiriate de Acvila Air pentru a transporta arme s-a dovedit că aparţineau flotei traficantului de arme Viktor Bout, printre acestea fiind şi cele deţinute de Aerocom şi Jet Line, companii aeriene înregistrate de Bout la Chişinău, avînd ca bază de operare şi aeroportul Tiraspol. Conform Decretului-lege nr. 688/ 28.12.1973 privind reglementarea activităţii de zbor în spaţiul aerian al României (Regimul de zbor în spaţiul aerian al României), în vigoare şi în prezent, survolul spaţiului aerian, precum şi aterizarea sau decolarea de pe aeroporturi româneşti a unor avioane străine, încărcate cu arme, era aprobat doar de preşedintele României. Aşa se face că în perioada 26.01.1995 – 29.12.1996, cînd preşedinte al României era Ion Iliescu, Acvila Air a închiriat avionul IL-22 îmatriculat în Republica Moldova (ER-75929 ), cu care a executat 73 de zboruri, de la platforma militară a aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni, în ţări africane supuse embargoului internaţional, dar şi în Kosovo sau alte regiuni ale fostei Iugoslavii, aflate în război civil. Rezultatul investigaţiei a fost acela că din ordin de la cel mai înalt nivel, şeful Poliţiei Transporturi de pe aeroportul Otopeni, colonelul Necula Ion, a devenit indezirabil, fiind pensionat, iar ancheta referitoare la cele 73 de zboruri cu arme ale avionului IL-22 a fost clasată. În acea perioadă, doar săptămînalul „România Mare“ a tratat acest subiect, restul jurnaliştilor din România avînd ordin să pună batista pe ţambal. Compania Acvila Air a revenit în atenţia anchetatorilor în vara lui 1999, odată cu izbucnirea scandalului „Filiera arme”, o contrabandă cu arme în Etiopia şi Nigeria, derulată în perioada noiembrie 1998 – august 1999. Protagonişti au fost acelaşi Shimon Naor, comandorul (r) Ion Menciu, director general al companiei aeriene Acvila Air Romanian Carrier şi preşedinte a filialei PNR (condus de Virgil Măgureanu ) şi Jeni Măntescu, fosta secretară a directorului SRI, Virgil Măgureanu. Comandorul (r) Ion Menciu a fost pînă în 1998 locţiitorul comandantului bazei 90 Transport Otopeni, de la platforma căreia se efectuau transporturile cu arme. Începînd din anul 1992, Corneliu Vadim Tudor a făcut nenumărate cereri la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru eliberarea patriotului român Ilie Ilaşcu, din închisoarea de la Tiraspol. În campania prezidenţială din toamna anului 2000, candidatul PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, a prezentat în nenumărate rînduri, pe toate canalele mass-media, probe ale traficului cu arme derulat de filiera româno-moldoveano-tiraspoleană protejată de regimurile Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Din păcate, electoratul român l-a preferat din nou pe Ion Iliescu şi nu pe Corneliu Vadim Tudor, ca preşedinte al României. Una dintre aceste probe ale lui Corneliu Vadim Tudor a fost raportul mecanismului Consiliului de securitate ONU (Doc S-1225/2000), de monitorizare a aplicării embargoului cu arme Angolei, care menţiona România printre principalele furnizoare de arme către mişcarea teroristă UNITA. Embargoul a fost impus Angolei în septembrie 1993, prin rezoluţia ONU nr. 864 şi a fost ridicat în decembrie 2002. Raportul a evidenţiat printre altele şi documentele a două avioane cargo din flota lui Viktor Bout.

(va urma)

COMENTARII DE LA CITITORI