Parlamentarii pupă moaşte

in Alte știri

Ce parlamentari pioşi mai avem noi, românii! Bisericoşi nevoie mare. Mi-amintesc o scenă din romanul „Moromeţii“, cu Ilie şi nevasta lui, în care femeia îi reproşa capului familiei că nu prea dă pe la lăcaşul sfînt şi că, de aceea, o să-l mănînce iadul. Iar Moromete rămîne tot sceptic, tot nepăsător şi niţel ironic. La fel, în „Amintiri din copilărie“, cînd Smaranda Creangă se plînge de copiii prea năzdrăvani, care nu mai contenesc cu „incurile“ lor, Ştefan a Petrii îi dă o replică spumoasă: „ Poi da, măi femeie, tot eşti tu bisericoasă. Încaltea ţi-au făcut şi copiii biserică aici, pe loc…“. (citat din memorie).

Nu contestăm credinţa în Dumnezeu şi evlavia dragilor noştri senatori şi deputaţi. Ne-a frapat faptul că s-au întrecut să zămislească multe sărbători sfinte, să aibă mai multe zile libere, că doar trudesc atîta spre binele acestei naţii, pe care o reprezintă cu cinste în Parlamentul României. Doar vreo două zile dacă sînt la serviciu, la fosta Casă a Poporului, construită de Ceauşescu. În rest – liberi ca păsările cerului. Cică sînt prezenţi pe teren. Care teren? Nu prea se ştie. E ceva presupus, puţin iluzoriu…

Acum au găsit un nou prilej să nu mai prididească cu munca (sic!). Şi-au tras, în unanimitate, o zi liberă: miercuri, de ziua Sfintei Parascheva. Să poată pupa moaştele. Precum Dan, căpitan de plai, al lui Alecsandri: „Îşi pleacă fruntea albă, sărută ca pe-o moaşte/ Pămîntul ce tresare şi care-l recunoaşte“.

Că nu toţi vor ajunge în vechea capitală a Moldovei, în Tîrgul Ieşilor, al lui Creangă şi-al lui Eminescu, asta e o altă mîncare de peşte. Vor face altceva. Vor poposi iarăşi pe teren, prin circumscripţii, să se mai întîlnească, măcar o zi, cu sărmanii alegători care i-au votat şi pe care, iată, ei, politicienii, nu i-au uitat. Dovadă că le-au aranjat mărirea pensiilor cu magnificul procent de 5%. În timp ce, pe şestache, dumnealor şi-au votat pensii suplimentare. Fiindcă muncesc din greu, curge sudoarea din ei în fiece zi, cînd n-apucă să mai aţipească pe la şedinţe. Nouă ne place, şi chiar admirăm, spiritul lor înalt inventiv, dublat de o imaginaţie bogată.

Păi, de ce, tovarăşi, să nu poată pupa ei sfintele moaşte ale Sfintei Parascheva?! Doar e prilej de reculegere pioasă şi de rugăciuni. Şi de iertare a păcatelor. Poate unii au mai păcătuit, deh! Omul, cît munceşte, mai şi greşeşte. Alţii vor mai fi furat, ori preacurvit. Unii L-or mai fi înjurat şi pe bunul Dumnezeu. Că şi pe ei îi mai înjură boborul care i-a ales – se poate întîmpla şi asta. Bine e că au apucat să-şi voteze pensii suficient de babane. Încolo… Dă-i încolo pe răii ăştia care spun, ca-n Biblie, că nu e bine nici să minţi. Spre exemplu, ca atunci cînd promit marea cu sarea şi nu se ţin de cuvînt. D’aia acum, pioşi, şi-au tras o zi liberă: fiindcă sînt evlavioşi, mai ceva ca bisericoasele mame evocate de marii scriitori Ion Creangă şi Marin Preda.

Aleluia şi Doamne miluieşte! Şi Domnul să ne aibă în sfînta Lui pază! Poate, pe viitor, un pic ne luminează. Şi-i alegem pe alţii, cît de cît mai cinstiţi.

GEORGE MILITARU

COMENTARII DE LA CITITORI