Pastel

in Poeme

Iată şi regatul verii, plin de zeităţi păgîne

lancea macului se-agită peste oştile de grîne

Timp de heliogravură, cer ca bolţile sixtine

în capela lui albastră jur să mă cunun cu tine

Mierla cîntă de pomană, panteismul n-are bani

nu i-a mai plătit simbria de vreo zece mii de ani

Zuruie cymbal de greieri, trec procesiuni de dropii

îţi deschid cu dinţii bluza, de comoara ei m-apropii

Spectrul vipiei se-arată, calcă totul sub şenile

retopind în bronz statuia fiecărei nopţi şi zile

E o pace funerară, firea cade în păcat

peşti de clor îngraşă muşchiul pe un fund de puţ secat

Iarba e un incunabul răsfoit de guşteri calzi

fiecare clipă nouă trîmbiţată-i de heralzi

Şi te port pe braţe, stoic, te aşez pe-un pat de fîn

şi din viaţa mea întreagă numai cu atît rămîn

Transparent veşmînt de aburi, prea năvalnică ispită

ca o pojghiţă murală de cireaşă pîrguită

Rîu captiv îţi este trupul, şerpuind în cîmpul verii

fînul umezindu-1 tainic cu licorile durerii

Lobul fraged al urechii prinde vorbe care mint

trei intrări cu rouă dulce, trei potyre cu absint

Tu îndrepţi spre mine ochii rugători, de vietate

îmi implori un armistiţiu, şi te miri că nu se poate

Fierb în pivniţele verii vinuri dyonisiace

cade lin securea nopţii pe un eşafod de pace

Trec copii cu lămpi scobite şi cu lumînări în pepeni

pîntecul îţi încolţeşte, paşii-n urma mea ţi-i depeni

Fluturi înmuiaţi în fosfor vin în raiduri nupţiale

lăudată fie vara şi comploturile sale!

Corneliu Vadim Tudor

Păreri și opinii