Pe Băsescu îl omoară grija de… bobor

in Alte știri

 

Dom’ prezident a devenit, subit, foarte grijuliu faţă de poporul pe care, de vreo 10 ani, de cînd îl călăreşte, pardon, păstoreşte, pe deşelate, vorba marelui poet al prozei româneşti, stins, nu de mult, din viaţă – şi, din păcate, a cărui trecere în veşnicie nu prea a fost luată în seamă (e vorba de Fănuş Neagu) -, l-a adus, dumnealui, secondat de Emil Boc şi de toată gaşca pedelistă, în sapă de lemn. Dacă vă amintiţi, ne-a urat din toţi bojocii, salutîndu-ne cu mîna dreaptă (strîmbă) dusă la chipiu, „Să trăiţi bine!“. Este adevărat că s-a gîndit profund, hăhăind impetuos şi făcîndu-ne, ştrengăreşte, cu ochiul său ager, dacă, la puţin timp după aceea, a apărut la TV şi ne-a adus cea mai frumoasă veste: tăierea salariilor şi pensiilor. Cîtă făţărnicie! Vă aduc aminte de aceste detalii, deoarece l-am văzut, zilele trecute, cît s-a oţărît dînsul, împotrivindu-se lui Ponta la micşorarea CAS-ului. Şeful nostru de stat ne apără de abuzivul Victor Viorel, care e cam mişel, şi vrea să ne păcălească şi el. Ca să-l votăm, adică. Înverşunarea pontistă cu CAS-ul ăsta, taman în apropierea alegerilor prezidenţiale, are, se pare, şi o tentă electorală. Dar să n-aibă grijă, să lase plînsul hohotitor de dragul sărmanului popor! Că noi, boborul, ştim pe cine să alegem. Nu vom mai fi traşi pe sfoară şi de data asta. Mai bine-ar fi să vegheze dom’ preşedinte să nu se mai fure voturile, ca în 2009, cu maestrul ex-ministru de Externe Baconschi – ştiţi viteza pariziană, care l-a scos pe nea Trăienică din nou şef de stat şi domn la Cotroceni. Că şi feseniştii, pardon, pesediştii, e abili, nu e proşti. Şi ei ştiu să manevreze subtil, ca să ne fie nouă bine, cum spunea Tudor Vladimirescu, îndemnîndu-i pe răsculaţii (ciracii) săi, la Revoluţia din 1821. De ce n-am recunoaşte filozofica maximă a şoricelului neastîmpărat Dan Diaconescu: „PSD-PDL – aceeaşi mizerie“?! Acesta a reapărut pe sticlă, la România TV, postul lui Sebastian Ghiţă. Adică timpul zboară fără întoarcere, vorba filozofului antic, „Fugit irreparabile tempus“. D-aia vă spun, şi jur pe icoana pe care-a jurat domnul Băsescu că nu l-a lovit cu pumnul pe acel copil, la întîlnirea electorală de la Ploieşti. Domnia sa are, desigur, dreptate. L-a lovit cu dosul palmei, era să zic „labei“. Interesant. „Are dreptate Ţugurlan!“, repeta, ca un om simplu, Ion al lui Miai, în romanul „Moromeţii“. Şi nu-l lua nimeni în serios. Numai Cocoşilă, prietenul lui Ilie, îi mai potolea zelul, sugerîndu-i să stea în banca lui, să nu se mai bage unde nu-i fierbe oala, că nu-i bine: ,,Eşti prost!“.

Oare? Dom’ prezident, care nu mai poate dormi de dragul boborului, uită, din cauza asta, şi de frati-su, Mircea, care zace la răcoare, tot aşteptîndu-l. Asta rămîne la latitudinea fiecăruia, cum îl taie capul, vorba tatălui meu, care s-a dus, săracul, la numai 1 an după mama, în 1991, şi n-a mai apucat să beneficieze, şi el, de lumina epocii negre democrate, plină de reforme băsiste, de după asasinarea lui Ceauşescu şi a socialismului dezvoltat.

George Militaru

COMENTARII DE LA CITITORI