Pe mafioţii unguri cînd îi arestaţi, băi, aceştia?

in Lecturi la lumina ceaiului

Cu preşedintele „ales“,

Klaus Iohannis, revizionismul maghiar împotriva României

ia amploare (2)

 

Manifestările antiromâneşti ale revizioniştilor unguri, desfăşurate sub preşedinţia fostului primar, sasul Klaus Iohannis, capătă o formă tot mai gravă şi mai ameninţătoare pentru o înţelegere interetnică, binefăcătoare, dacă e asigurată, pentru toată lumea, din interiorul României. Una din aceste manifestări duşmănoase s-a produs la 1 Decembrie 2014, Ziua Naţională a României, cînd în oraşele, reşedinţă de judeţ, Sfîntu Gheorghe şi Miercurea Ciuc au fost arborate, pe frontispiciile instituţiilor Statului Român şi la ferestrele mai multor locuinţe particulare, steaguri negre, fluturînd, printre cele ale aşa-numitului Ţinut Secuiesc, alături de multe drapele ale Ungariei, unele cu însemne provocatoare din Evul Mediu. Îngrijorător este faptul că din partea autorităţilor centrale ale Statului Român nu s-a văzut nici o reacţie fermă. Din partea noului preşedinte al României, nici măcar o părere referitoare la acest act ostil faţă de o asemenea mare sărbătoare a Poporului Român.

Negocierea autonomiei dintre liderii ACL şi reprezentanţii formaţiunilor revizioniste ale maghiarilor, imediat după primul tur al alegerilor prezidenţiale, o demonstrează cursul evenimentelor din luna ianuarie a. c.

Dovadă adunarea comemorativă din localitatea Siculeni, din judeţul Harghita, unde circa 400 de maghiari, pe un ger de minus 20 de grade, au adus un omagiu secuilor masacraţi, cu 250 de ani în urmă, la 1764, de către trupele imperiale austriece. Numărul morţilor ar fi fost de 200, după datele oficiale din acea vreme, dar, după investigaţiile efectuate de procurorul militar Michael Conrad von Heidendorf, ar fi fost 400 de victime, care se răzvrătiseră împotriva nedreptăţilor existente sub Imperiul Austriac. La acest eveniment comemorativ au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, precum preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, deputatul UDMR Korodi Attila, senatorii Tanczos Barna şi Antal Istvan, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, şi secretarul de Stat în Guvernul Ungariei, Potapi Arpad. În ciuda prezenţei la manifestare a persoanelor respectve, considerate importante, se înţelege că scopul acestei întruniri nu a fost comemorarea victimelor amintite, ci o nouă manifestare pentru obţinerea autonomiei aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Comemorarea a fost situată pe locul secund, aceasta reieşind din luările de cuvînt ale celor prezenţi. În cuvîntul său, preşedintele PCM, Biro Zsolt, afirmă: „Eu cred că pe zi ce trece sîntem cu un pas mai aproape de autonomie. Dacă mă gîndesc că după 25 de ani încă nu am obţinut această autonomie, pe care am avut-o şi în vremea comunismului, atunci am putea să fim pesimişti, dar dacă mă gîndesc la faptul că avem rezultate, dacă mă gîndesc la alegerile prezidenţiale, unde s-a văzut foarte clar că se simte nevoia unei schimbări, se simte curentul, aerul european. Într-o ţară europeană din comunitatea europeană, dacă ne gîndim că din cele 28 de ţări în majoritatea există comunităţi care au autonomie (?!), atunci e normal ca aceste norme europene să fie respectate şi la noi“. Cititorii, revăzînd atenţi acest citat, pot observa că Biro Zsolt pare a fi vorbit ca să fie auzit şi de către noul preşedinte al României.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI