PETRECERILE LA ROMÂNI

in Alte știri

Românii mei nu mai ştiu să petreacă
Ascultă manele, ca nişte ţigani
Fac grătare la bloc, între spaţii de joacă
Apoi se-mprumută de bani.

Dacă ies la pădure, sau pe maluri de apă
Fac focuri de parcă s-ar arde pe rug
Mănîncă şi beau pînă crapă
Lasă munţi de gunoaie, ca semn de belşug.

Copiii lor se întrec în sporturi extreme
Turează motoare ca la balamuc
Îşi fac tatuaje ca nişte egzeme
Fumează, non-stop, haşiş sau trabuc.

Nunţile mai mereu se cam lasă
Cu capete sparte, în zori, din senin
Naşul se-mbată şi se ia de mireasă
Pînă primeşte-n cap o sticlă de vin.

Nuntaşii ajung de la bal – la spital
Mîncarea e veche, un focar de toxine
Un snob cere să i se cînte la ţambal
Simfonia a IX-a, de nu ştie cine.

Marii umorişti erau mici copii
Ilf şi Petrov, Rabelais şi Caragiale
Ei nici nu puteau bănui
Că somnul raţiunii naşte scene mortale.

Unde sînt, oare, serbările de 1 Mai
Cu pelin şi sfinţite bucate?
Ieşeau muncitorii-n alai
Şi aşterneau pe iarbă ştergare-nflorate.

Ţăranii la horă scoteau ploi de scîntei
Aveau turbo-n opinci şi foc sacru-n picioare
Nu îndrăzneau ţiganii să rîdă de ei
Flăcăii le rupeau vioara drept pe spinare.

Învăţătorul şi preotul erau respectaţi
Nu se trăgea nimeni cu ei de brăcinare.
Erau alte vremuri, cu oameni curaţi
La suflet şi la veşmintele de sărbătoare.

Nu existau atîta ură şi violenţă
Televiziunea de-abia se năştea.
Lumea modernă e atinsă de demenţă
Şi noi, odată cu ea.
Corneliu Vadim Tudor
13 iulie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI