Pînă cînd ai să abuzezi de răbdarea noastră, sas lacom şi mincinos?

in Lecturi la lumina ceaiului

Motto: „Saşii sînt ţiganii nemţilor“. (folclor din Ardeal)

 

Experienţa de viaţă m-a făcut să mă cam pricep la oameni. Chiar şi atunci cînd unii mi-au muşcat mîna care le dăduse o pîine albă de mîncat, eu n-am fost prea surprins. Poate crede cineva că un scriitor ca mine, uns cu toate alifiile, creator de personaje literare – nu ştia ce le poate pielea unor specimene ca Nati Meir, Gh. Funar, Cornel Ciontu, Dumitru Avram, Ion Bîldea, Angela Bălan, Aurel Ardelean, Cornel Bichineţ? Nu mi-am făcut iluzii cu nici unul dintre aceştia. Unii ar putea să mă întrebe: bine, domnule, dar de ce i-ai tolerat, de ce i-ai făcut parlamentari? Aş putea să dau zeci de răspunsuri – sau nici unul. Ăsta-i materialul uman în politica românească: prost. Teribil de prost. Poate că, în subconştientul meu, a existat şi un calcul: în raport cu lichelele astea, lumea va pricepe ce fel de om sînt eu. Astăzi, după ce i-am scuturat din spinarea mea, piticii respectivi au redevenit ce-au fost: nişte cantităţi neglijabile. Cu o remarcă specială pentru ţiganul unguresc de la Cluj: în loc să se vindece, el a devenit şi mai nebun! Fiindcă numai un nebun de legat poate trimite comunicate şi poate depune coroane de flori cu o titulatură pe care n-a avut-o niciodată şi Justiţia i-a dat cu ea în cap de cîteva ori: preşedinte al PRM (?!). Spun asta nu fiindcă m-ar afecta cu ceva, ci pentru a înţelege românii ce faună lipicios-viermănoasă forfoteşte prin politica românească. Vă întrebaţi: de ce merge prost ţara asta? De ce populaţia s-a scîrbit, pînă la vomă, de aşa-zisa clasă politică? Prea mulţi mincinoşi, impostori, şarlatani.

Un astfel de mincinos, impostor şi şarlatan este numitul Klaus Iohannis. Ascuns, ani de zile, la Sibiu, departe de ochiul vigilent al Capitalei, sasul luteran şi-a arătat doar profilul zîmbăreţ din afişe. Atunci cînd a ieşti în lumina reflectoarelor, masca de pe faţă i s-a cojit, treptat, pînă a dispărut complet. Nu credeam că un om care pretinde că e de formaţie germană poate fi atît de ticălos. Spune asta un om care datorează enorm culturii germane.

Şi astăzi, pe noptiera din dormitorul meu, am ,,Poezie şi Adevăr“, de Goethe (o capodoperă, care mi-a fascinat adolescenţa) şi ,,Beethoven“, de un evreu pămîntean, Ury Benador (de asemenea, o carte de căpătîi din anii de ucenicie). Nu mai vorbesc de eseul excepţional al lui Tudor Vianu, ,,Duminică germană“. Etalonul moral pe care îl reprezintă germanul e bine fixat în mintea oamenilor cinstiţi din întreaga lume. Popor genial, fără îndoială. Într-o carte de-a mea, de aforisme, scriam: ,,Există două popoare care nu fac nimic inutil: nemţii şi chinezii“. Dar cît de nemţi sînt… saşii? Am avut, şi eu (pînă şi eu!) o mătuşă săsoaică: tanti Rozi, din Cristian (Braşov), căsătorită cu vărul mamei, marinar pe submarinul Delfinul, în al II-lea război mondial. Nu demult, bătrîna s-a stins, de bătrîneţe, la peste 90 de ani. M-am dus la înmormîntarea ei, care a avut loc la Cimitirul Evanghelic de pe Str. Lungă, vizavi de Hotelul ARO. După cîteva luni, s-a prăpădit şi unchiul meu, care nu a putut supravieţui acestei grele pierderi. N-au avut copii. Căsnicia lor a fost foarte reuşită. Şi nu a fost primul caz de căsătorie mixtă de această factură. Femeie energică, tanti Rozi avea mereu iniţiativa, dominîndu-l pe soţul român. Dar în familia lor domnea armonia. În ultimii ani, ei au trăit într-un cămin evanghelic, înfiinţat şi finanţat din Germania. N-au stat gratis acolo, ci şi-au donat apartamentul. I-am vizitat, de multe ori, la cămin. O bijuterie. O mostră a civilizaţiei germane, în ceea ce priveşte asistenţa socială.

În vacanţele de şcolar, petrecute în Braşovul natal al iubitei mele mame, auzeam o vorbă: „Saşii sînt ţiganii nemţilor“. Fireşte că e o răutate, dar te pui cu gura lumii? Cine ştie ce i-o fi determinat pe unii români să pună această etichetă.

Ce ne facem cu uscăturile din pădurea verde a populaţiei germane? De ce trebuie acest profesor de fizică să mintă în halul ăsta? El se iluzionează că nu se va afla adevărul? Atît de fraieri îi crede el pe români? Iată cîteva dintre minciunile de om prost pe care le-a debitat şi pe care le susţine, în continuare.

1) Pretinde că a făcut avere dînd meditaţii. Şi ce avere! Nu mai puţin de 6 case!

2) Pretinde că n-a fost implicat în traficul internaţional de copii, el servind doar ca… şofer (?!). Mărturia acelei bătrîne, care l-a văzut şi l-a auzit cum se tocmea pentru cumpărarea copiilor este, însă, de domeniul evidenţei.

3) Pretinde că s-a dus în SUA la nişte fini ai lui, dar şi asta e o minciună grosolană: finii respectivi erau, deja, în Bucureşti, pe 17 noiembrie, după care s-au dus, toţi, în SUA. De ce? La instructaj CIA, obligatoriu!

4) Pretinde că, la înapoiere, s-a dus în Germania ca să-şi vadă părinţii, dar noi am aflat că el a fost chemat la ordine de stăpînii creştin-democraţi, care i-au cerut să facă tot posibilul să înăbuşe scandalul EADS.

5) Pretinde că finii lui sînt proprietarii unei vile în Miami, dar şi asta e o minciună ordinară. Adevăraţii proprietari sînt Carmen şi Klaus Iohannis, care i-au băgat la înaintare, în acte, pe cei pe care i-au cununat. Şi acum, întrebarea-cheie: de unde a avut famiglia Iohannis 800.000 de dolari, să cumpere o astfel de proprietate, într-o zonă foarte scumpă, din Florida? Din traficul internaţional de copii? Din retrocedările ilegale?

6) Pretinde că părinţii săi stau la mansardă, cu chirie, într-un imobil din Würtzburg (Germania). Altă minciună: acel imobil e tot al lui K.I. (ca şi altele, din zonă), iar părinţii s-au stabilit acolo ca să recolteze chiriile.

7) Nu suflă o vorbă despre un imens building din Los Angeles (pe numele unor americani), de unde primeşte chirii zdravene.

8) Lumea a început să vorbească şi de proprietăţi pe care le are la Braşov, Cluj şi în alte zone ale ţării.

Intuiţia mea, care nu prea dă greş, îmi spune că, în următoarea perioadă, vor ieşi la iveală şi alte fărădelegi, ascunse, deocamdată, sub crusta de tupeu a minciunii. Merită un asemenea escroc să fie preşedintele României? Aţi căpiat de-a binelea?

CORNELIU VADIM TUDOR

15 decembrie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI