Prima gogoaşă vîndută de primarul Firea: transport gratuit pentru toată lumea (2)

in Război corupției

Eşec în SUA pentru că şoferii nu au renunţat la maşini
Alte trei astfel de iniţiative au avut loc în SUA – în oraşele Denver, Trenton şi Austin. Scopul era să mute navetiştii din maşinile personale în metrou şi autobuze. Deşi numărul de pasageri a crescut, acestea au fost considerate eşecuri, deoarece s-a constatat că noii pasageri erau îndeobşte cei care mergeau cu bicicleta la muncă. Un raport din 2002 al Centrului Naţional pentru Cercetări în Transporturi arăta că iluzia gratuităţii a atras mulţimea „greşită“, autorităţile confruntîndu-se cu acte de vandalism, graffiti şi alte probleme care au generat costuri mari de mentenanţă. În schimb, mulţimea vizată – cei cu maşini – nu e aşa sensibilă la preţ, drept pentru care a continuat să meargă cu propriul vehicul. Un alt raport, din 2012, analiza alte 40 de comunităţi care au introdus transportul gratuit. Cea mai mare parte au crescut cu procente între 20% şi 60% numărul călătorilor, dar succesul acestora a venit doar pentru că era vorba de localităţi mici şi oraşe universitare, însă în staţiunile turistice numărul creştea haotic în timpul sezonului.
Tallin, fanionul Europei
Totuşi, în 2013, un oraş mare a încercat acelaşi lucru. Este vorba de Tallin, capitala Estoniei. Trebuie menţionat că nu este chiar gratis: cei care vor să beneficieze de facilitate trebuie să se înregistreze legal şi să plătească 3 euro pentru a obţine un card de călătorii. Totuşi, numărul călătorilor a crescut doar cu 1,2%, iar traficul a scăzut cu 14% în intersecţii. Pe de altă parte, de trei ori mai mulţi oameni şi-au depus cereri pentru a avea acte de reşedinţă în Tallin. Ca şi în SUA, măsura i-a atras pe cei care mergeau pe jos la lucru, iar măsura a costat un gol de venituri de 12 milioane de euro la municipalitate. Spre comparaţie, Tallin are o populaţie de 407.000 de locuitori, în vreme ce Bucureştiul adună oficial 1,9 milioane de locuitori, iar neoficial totul se apropie de 2,5 milioane. Şi Ploieştiul a avut un astfel de sistem pentru cetăţenii cu venituri sub 3.000 de lei, introdus în 2014, dar plata a fost reintrodusă la finele anului trecut.
În Belgia, soluţia a dus o primărie aproape de faliment
Şi alte oraşe europene au încercat acest lucru: Temtin (Germania), Chîteauroux şi Aubagne (Franţa). Dar cel mai utilizat exemplu este Hasselt, din Belgia. După ce municipalitatea a făcut gratuite călătoriile cu autobuzul în 1997, numărul de călători a crescut de zece ori. Din această cauză s-a dovedit nesustenabil, iar ca urmare a problemelor financiare pe care le-a generat, primăria a reintrodus biletul de 0,6 euro.
Singapore oferă gratuităţi cu alt scop
Singapore a încercat altceva: a folosit gratuitatea pentru a gestiona aglomeraţia din metrou. Autorităţile au observat că acesta este foarte plin în orele de vîrf, între 8,15 şi 9,15 dimineaţa. Drept răspuns, au acordat călătorii gratis celor care intrau în metrou pînă la 7,45 şi aşa a scăzut aglomeraţia. În fine, alte oraşe mari care au gratuităţi sînt Adelaide, Brisbane, Perth, Sydney şi Melbourne, toate din Australia.

Sfîrşit
Mădălina Mihalache

COMENTARII DE LA CITITORI