PRM Dîmboviţa se pronunţă

in PRM peste tot

Infiltrările în toate partidele a celor fără scrupule şi fără caracter, a celor cu sarcini speciale şi cu vocaţie de a demola, de a zăpăci şi trimite în ceaţă, ca şi onestitatea celor performanţi, eficienţi şi incomozi, rămaşi în afara scenei politice, au contribuit, de cele mai multe ori, în egală măsură, la compromiterea clasei politice, corupţie şi incompetenţă. Clasa politică a devenit falimentară înainte de a se naşte! Lipsa de onoare şi demnitate, laşitatea şi interesul personal, cumulate cu lipsa de inteligenţă, au făcut din clasa politică „motorul“ involuţiilor, eşecurilor de tot felul, făcînd ca INTERESUL NAŢIONAL să rămînă doar apanajul celor cu drept de vot, nu şi de decizie politică.

„Vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decît atît!“.

 

Proiect – Program

La peste 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, constatăm, cu toţii, o dereglare morală, juridică şi economică, cu grave consecinţe asupra activităţii şi vieţii zilnice. Lipsa de solidaritate şi unitate naţională şi comunitară, de motivare şi perspectivă a tineretului, ne îngrijorează, ne frămîntă, ne face să conştientizăm că e vremea faptelor, a acţiunii eficiente şi performante.

Spiritul revoluţiei s-a diminuat şi s-a contorsionat, s-a diluat şi s-a uitat de mulţi români, fiind înlocuit de un spirit mercantil (comercial), oportunist, conflictual şi ineficient. Războiul româno-român este zilnic prezent pe ecranele televiziunilor, în presa scrisă (cîtă mai există), la locurile de muncă, pe stradă, în instituţii centrale şi locale, în orice comunitate mai mare sau mai mică.

Iată de ce pornind de la starea de spirit de solidaritate, emulaţie (întrecere) şi încredere, ne propunem, în mod logic şi conştient, în mod raţional şi inteligent, refacerea şi revenirea la o luptă serioasă, fermă şi ambiţioasă, de a clădi, de a reclădi, a construi, cu mic, cu mare, cu tineri şi pensionari, cu femei şi adulţi, cu toţi românii din ţară şi din afară, cu minorităţi şi oameni de ştiinţă, un edificiu moral, juridic şi economic pentru a deveni o oglindă a renaşterii economice, juridice, instituţionale.

Vă propun abordarea succintă a unui proiect cu următoarele 5 chestiuni:

  1. Refacerea industriei şi platformelor industriale;
  2. Viaţa politică între ieri, astăzi şi mîine;
  3. Minorităţile şi rolul lor benefic de constructor, liant şi performanţă;
  4. Politica externă şi locul României în Europa şi în lume;
  5. Statul de Drept şi Drepturile omului între Istorie, tradiţie şi viaţa cotidiană.

Vrem să fim o voce a Justiţiei Sociale, a încurajării producţiei naţionale

Dacă pînă în 1989 România avea cîteva sectoare industriale, care concurau cu orice firmă din Vest, după evenimentele din decembrie, lucrurile s-au schimbat radical. Statul a fost înlăturat de la conducerea companiilor, iar noii patroni au profitat de privatizările „cu cîntec“ pentru a distruge aproape tot ceea ce înseamnă economie. Rezultatele s-au văzut în anii care au urmat: locurile de muncă au dispărut, iar odată cu acestea şi muncitorii, care au ales să emigreze. Aşa se face că, acum, peste 3.000.000 de români muncesc în alte ţări, contribuind la bunăstarea Germaniei, Italiei, Spaniei sau Marii Britanii. Lista cuprinde 1.256 de întreprinderi, care, fiecare, dădea de lucru la cel puţin 1.000 de oameni, doar că, în anumite cazuri, vorbim despre 10.000 de angajaţi/ întreprinderi. Despre Roşia Montană, Rovinari, Pungeşti, ALRO Slatina, Oltchim Rîmnicu Vîlcea, uzine, fabrici, combinate, şantiere etc., despre modul de privatizare şi de falimentare, lăsăm mass-media să vorbească şi să analizeze vechile conduceri de întreprinderi, foştii muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Rîmnicu Vîlcea la Reşiţa, de la Brăila la Oradea, de la Baia Mare la Constanţa etc. Şi să hotărască instanţele judecătoreşti ce e de făcut. Contractele cu statul au fost şi sînt ilegale iar multele infracţiuni comise cu rea-credină de grupuri infracţionale de politicieni şi cei din spatele lor, rude, prieteni, colegi sînt la ordinea zilei. Vrem să stimulăm prin iniţiative ramuri industriale, agroalimentare, microelectronica, meşteşugurile tradiţionale, atelierele şi mica industrie, utilizarea fondurilor bugetare şi europene în mod legal, performant şi comunitar. Vrem relansarea agriculturii româneşti şi a satului românesc, a tradiţiilor culturale şi educative, a entuziasmului şi nivelului de trai decent pentru bugetari, pensionari, mame, copii, tineretul de pe băncile şcolilor şi facultăţilor.

  1. a) Legi pentru încurajarea investiţiilor, producţiei autohtone, meşteşugurilor şi a micilor meseriaşi, a micilor întreprinzători, a persoanelor cu dizabilităţi privind:

* Industria agroalimentară;

* Industria textilă;

* Construcţii civile şi industriale, construcţii autostrăzi, drumuri naţionale, judeţene şi comunale;

* Servicii şi meşteşuguri;

* Industria electronică, automatică, cibernetică, de software, IT;

  1. b) Legea licitaţiilor şi a contractelor cu statul şi instituţii ale administraţiei centrale şi locale, controlul acestora şi confiscarea averilor şi cîştigurilor ilicite;
  2. c) Legea evaziunii fiscale, confiscarea bunurilor ilicite prin decizia instanţelor judecătoreşti;
  3. d) Legea construcţiilor, interzicerea firmelor de servicii în construcţii, fără codul CAEN, fără patroni şi administratori cu studii superioare de specialitate;
  4. e) Legea societăţilor comerciale, stimularea firmelor de producţie autohtonă, a creşterii numărului locurilor de muncă, a angajării tinerilor absolvenţi;
  5. f) Codul Muncii,
  6. g) Codul Fiscal.

Viaţa politică

Nu ne vom rezuma la a propune un elogiu valorilor, performanţelor şi spiritului olimpic. Ne dorim să devenim un Far, Farul Alianţei Românilor, care să lumineze, să canalizeze, să energizeze forţe, capacităţi, oameni care să pună umărul, în mod solidar, pentru prevenirea fenomenelor infracţionale, anti-naţionale, anti-sociale. Pledăm aici, acum, şi, prin acţiunile viitoare şi reformatoare la un stat minimal, un stat social, cu măsuri liberale pentru oamenii ţării noastre, cu studierea şi aplicarea unor reforme din Ţările Nordice, începînd cu Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia. Ne împing la luptă de idei, opinii, aspiraţii şi idealuri trecutul istoric milenar, faptele părinţilor şi strămoşilor noştri, durerea braţului absent, tradiţiile milenare şi virtuţile Poporului Român, dar şi virtuţile secundare ale omului de rînd, căruia toţi i-au promis şi toţi l-au uitat.

Dorim lîngă noi oameni oneşti, integri, serioşi, apolitici, personalităţi ale lumii ştiinţifice şi artistice, vîrfuri şi elite ale vieţii universitare şi preuniversitare, slujitori ai bisericii, justiţiei şi societăţii româneşti.

Dorim lîngă noi pensionari şi studenţi, bugetari şi fermieri, femei şi intelectuali, muncitori şi olimpici, sportivi şi artişti, oameni de cultură, arte şi ştiinţă, meseriaşi şi meşteşugari etc., care vor binele suprem.

Nu sîntem profeţi sau ingineri. Nu împărţim dreptatea şi adevărul, nu punem monopol pe acestea, dar nici nu mai putem răbda umilinţa, batjocura, ipocrizia, demagogia fără frontiere.

Spunem un NU clar, răspicat ticăloşiei, nemerniciei, hoţiei, mafiei, trădării, imposturii, oportunismului, fripturismului, incompetenţei, corupţiei, delaţiunii, nepotismului, fariseismului, vanităţilor şi orgoliilor.

Viaţa şi societatea, lupta pentru morală, educaţie, Justiţie, economie autohtonă vor fi sita, selecţia, ştacheta spre realizări practice, perforanţe şi spirit olimpic.

Minorităţile din România

Sînt parte integrantă a Naţiunii Române şi europene. Uneori, tensiunile şi lipsa de dialog au dus la neînţelegeri, acuze, discriminări. Dar principiul majorităţii nu exclude nici o secundă ca românii din Covasna şi Harghita să fie discriminaţi, trataţi ca minoritate şi cetăţeni de rangul 2 în propria ţară. Pentru români, minorităţile de etnie maghiară, germană, turco-tătară, lipoveană, greacă etc. sînt la ele acasă, dar Constituţia, legea, Tricolorul, eroii Neamului sînt „JURĂMÎNT DE CREDINŢĂ“.

Nu sîntem în stare, de 25 de ani, să facem ordine şi să trăim decent în rîndul minorităţii ţigăneşti, care trebuie încadrată în cîmpul muncii, conform pregătirii, profesiei şi tradiţiilor ei, dar trebuie şi responsabilizată pentru respecatrea legislaţiei României şi europene, pentru şcolarizare, pentru plata legală a taxelor şi impozitelor. Circulaţia persoanelor înseamnă respectarea legislaţiei şi a instituţiilor abilitate.

Politica externă

Nu este monopolul unei persoane sau a unui partid, ci este diamantul Statului Român, paşaportul spre civilizaţie, prosperitate şi prietenie spre Europa, Asia, America de Nord şi Sud, Africa, Australia. Lumea arabă se confruntă cu cea mai gravă criză politică, ideologică şi demografică. Dictatorii Gaddafi, Sadam, Mubarack nu mai sînt, dar populaţia migrează, dirijat şi conştient, spre Europa. Migraţiile asiatice în trecutul istoric au durat un mileniu. Astăzi, nimeni, nici chiar Uniunea Europeană, nu are un plan de prevenire şi diminuare consistentă a migraţiilor din Siria şi Nordul Africii. Sîntem parte integrantă a Uniunii Europene, şi avem, deopotrivă, obligaţii, responsabilităţi şi drepturi. Nu sîntem un stat membru de rangul 2, ci trebuie să punem umărul la această construcţie europeană prin muncă, sudoare, pentru că sîntem a 7-a ţară ca putere economică, financiară şi demografică. Afinităţile, drumul comun, tradiţiile cu Franţa, Italia, Spania, Anglia ne obligă la continuitate, respect reciproc, comerţ cu o balanţă echilibrată. Dreptul la apărare, ca stat membru al NATO, nu ne creează privilegii şi facilităţi faţă de vecinii din Est sau Vest, Nord sau Sud, ci îi asigurăm public de respectul nostru şi al legislaţiei internaţionale. România, niciodată, nu va provoca şi nu va porni un război împotriva altui stat, dar dreptul la apărarea a teritoriului, a naţiunii şi a românilor, din ţară şi din afara ei, este un drept constituţional, legal şi moral, deopotrivă.

Ne propunem modificarea şi completarea unor legi şi prevederi legale

Au trecut 800 de ani de la adoptarea, în 1215, a Magnei Chartum Libertatum, 236 de ani de la Declaraţia Drepturilor Omului, 24 de ani de la Convenţia Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Cetăţeanului, 24 de ani de la adoptarea Constituţiei României. Vă place cum sînt respectate drepturile şi libertăţile cetăţeanului în România?! Cunoaşteţi un cetăţean român mulţumit de modul în care îi sînt respectate drepturile? Ce instituţii mai apără aceste drepturi fundamentale?! Ce-i de făcut? Noi ne propunem modificarea şi îmbunătăţirea urgentă a legislaţiei

* Legea lustraţiei;

* Jurămîntul de credinţă;

* Legea partidelor politice: interzicerea migraţiei parlamentarilor în timpul mandatului, interzicerea şi pedepsirea mitei electorale, indiferent de forma ei;

* Legea alegerilor parlamentare privind desemnarea a doi senatori de fiecare judeţ, şi un deputat la 100.000 de electori;

* Minorităţile trebuie să aibă un reprezentant la Senat şi unul la Camera Deputaţilor; trebuie să se limiteze numărul de mandate, maximum două, la fiecare cameră a Parlamentului;

* Legea responsabilităţii ministeriale, predare-primire la sfîrşitul de mandat, separarea executivului de legislativ, interzicerea cumulului funcţiei de ministru cu mandatul de parlamentar;

* Legea educaţiei;

* Legea sănătăţii;

* Legea pensiilor;

* Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.

S-a abrogat infracţiunea de subminare a economiei naţionale?! E bine cu România jefuită, furată şi cu împrumuturi externe condiţionate şi netrecute prin dezbateri parlamentare? Se încalcă ordinea de drept, accesul în Justiţie, organizarea judecătorească, dreptul la Apărare şi dreptul la un proces echitabil. Se încalcă principiul retroactivităţii legislaţiei civile de către noul Cod Civil şi legislaţia retrocedărilor – cu predilecţie Legea 10/2001, modificată prin Legea 247/2005, prin care locuitorii din satul arădean Nădas au devenit iobagi, iar autorităţile şi instituţiile îndrituite tac şi devin complici, tăinuitori şi favorizatori ai infractorilor. Sumele şi drepturile litigioase de la ANRP ale Mafiei retrocedărilor au fost cumva judecate, confiscate şi restituite Statului Român?!

* Statutul funcţionarului public şi stimularea muncii şi recompenselor pentru bugetari;

* Statutul magistraţilor, Legea nr. 303/2004, răspunderea materială, profesională şi penală a magistraţilor a căror hotărîri judecătoreşti şi rezoluţii sînt casate de instanţele superioare şi CEDO. Codul Civil, neretroactivitatea legislaţiei civile, drepturile salariale şi pensia, drepturile dobîndite, inalienabile şi individuale;

* Legea creditului bancar, a creditelor pentru studenţi, justificarea şi răspunderea pentru imprumuturile de la FMI, a creanţelor din Irak, Libia etc., a redevenţelor;

* Codul familiei şi natalitatea;

* Constituţia României completată cu dreptul la demnitate, imagine şi la onoare, demnitatea, autoritatea şi responsabilitatea instituţională. Drepturile omului, începînd cu dreptul la viaţă, la viaţă intimă şi privată, la respectarea datelor personale, dreptul la sănătate şi educaţie, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la muncă şi la preţuirea muncii pentru pensionari si lucrători efectivi, dreptul la demnitate şi onoare, trebuie nu numai menţionate în Constituţia României, ci şi respectate cu rigoare, fermitate, onestitate.

* Iată de ce renaşterea economică, industrială şi agrară, refacerea căilor de dialog şi comunicare cu diaspora, readucerea românilor acasă, în propria patrie, renaşterea cultural-ştiinţifică şi sportivă, statul de drept, domnia legii şi drepturile omului sînt idealuri naţionale, nu doar partinice şi teoretice, pentru o istorie milenară preluată de la moşii şi strămoşii noştri, pentru urmaşii urmaşilor urmaşilor noştri, pentru ca versurile eminesciene să devină realitate: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor!”.

George Ţîncu,

preşedintele Filialei PRM Dîmboviţa

COMENTARII DE LA CITITORI